Faceți căutări pe acest blog

joi, 26 iunie 2025

VARA COPIILOR la Filiala Valea Aurie

 Dragi copii,

    PROGRAMUL Vara copiilor

    la Filiala VALEA AURIE a Bibliotecii Județene ASTRA 

    Programul VARA COPIILOR va pregătit o mulțime de suprize frumoase și cu siguranță folositoare!

    Pentru  luna IULIE, vă propun o serie de activități care se vor desfășura atât în spațiul bibliotecii de filială cât și în natură, așa cum ne-am obișnuit în ultimii ani:

   LECTURĂ ÎN NATURĂ

    ATELIERE DE CUNOAȘTERE & DESCOPERIRE PRIN                                 CERCETARE 

                DRUMEȚIE pe un drum tematic în Pădurea                                                 Dumbrava

                DRUMEȚIE LA ZOO

    ATELIERE DE CREATIVITATE cu materiale din natură            

    ATELIER DE DESEN &  PICTURĂ ÎN NATURĂ

    ATELIER DE CUSUT după modele de CUSĂTURI                                 TRADIȚIONALE

    ATELIER de TEATRU CU PLUȘURI

➤        BIBLIOcinemateca PENTRU COPII


    

  📗 👧👦 🐦 🍀🍁 🎦


          PROGRAM de ACTIVITĂȚI Vara Copiilor

          1 - 10 IULIE :


1.07    ora 12 


          ATELIER DE CUNOAȘTERE & DESCOPERIRE 

                                    prin CERCETARE

             ➤    DRUMEȚIE pe un drum tematic în Pădurea                                                 Dumbrava


2.07    ora 12

          ATELIERE DE CREATIVITATE cu materiale din natură

            va avea loc la sediul bibliotecii de filială  

                                        🙌 

Notă

    Aceste două ateliere fac parte dintr-o activitate de cunoaștere și descoperire prin cercetare în natură, prilej cu care ne vom informa, documenta și vom strânge materiale din natură (frunze, ghinde, etc.) pentru Atelierul de creativitate din ziua următoare, 2.07.

    Pentru drumeție sunt necesare:

            echipament pentru o drumeție ușoară din care să nu lipsească pălăria de                         soare și sticluța de apă.

                     carnețel și pix pentru notițe pe traseu

                     ENCICLOPEDIILE naturii (din colecțiile bibliotecii) pe care le vom lua                         cu noi la pornire

                    și

            muuultă voie bună!  😄 

      Întâlnirea participanților va avea loc la ora 12, la sediul filialei


    Pentru Atelierul de creativitate sunt necesare:

             bloc sau foaie de desen

                    și

              multă inspirație! 😉

      Pentru rezervări sunați la 0369 807051 în programul de bibliotecă.

         Cei care s-au înscris săptămâna aceasta, rog confirmare participare.

ATELIERE DE DIGITALIZARE PENTRU SENIORI

 La Filiala Valea Aurie, cursul gratuit de digitalizare pentru seniori continuă!

În 17 și 24 iunie au avut loc alte două ateliere la care au participat seniorii din comunitate.

Le dorim MULT SUCCES în continuare!

.................................................................

Proiectul „Conectăm Generații în lumea digitală” face parte din programul Hi Digital al Fundației Vodafone și este implementat de Fundația Regală Margareta a României.

POSTEVENIMENT BIBLIOcinemateca copiilor

    

 Prichindei curioși și nerăbdători, mămici și bunici foarte răbdătoare, școlari  în vacanță -

cu toții s-au bucurat azi de atmosfera plăcută și răcoroasă din bibliotecă într-o zi toridă de vară,

 dar și de o frumoasă ecranizare Disney: filmul de animație  "Bunul dinozaur". 

🎦👧👦👩

Cei mici au descoperit repede cărțile cu povești din lumea dinozaurilor, povești cu personaje prietenoase, enciclopedii pregătite special pentru această întâlnire. 

    🦕

Povestea lui Arli,  puiul de dinozaur i-a emoționat pe copiii care au trăi alături de personaj o mulțime de aventuri - o poveste despre prietenie dar mai cu seamă o lectie despre felul în care trebuie să învingi toate fricile pentru a reuși în viață și ați atinge obiectivele chiar și atunci când ești mic.






📕🎦📕

          BIBLIOcinemateca  este 
 PENTRU TOȚI!

Vă așteptăm în continuare cu multe surprize frumoase!

miercuri, 25 iunie 2025

VARA COPIILOR la Filiala Valea Aurie

 

BIBLIOcinemateca pentru copii


Dragi prichindei,

    (și nu numai ei!)


 Toți prietenii dinozaurilor,


sunt așteptați, mâine, 26 iunie, de la ora 12, LA BIBLIOTECĂ!

    Ecranizarea realizată de inspirații creatori de la studiourile Disney,

 "Bunul dinozaur🦕

vă propune o aventură plină de umor și de sensibilitate despre puterea de a-ți înfrunta propriile temeri și descoperirea propriului tău scop în viață!


Vă aștept cu drag!

 Miorița

Pe-un picior de plai,

Pe-o gură de rai,

Iată vin în cale,

Se cobor la vale

Trei turme de miei

Cu trei ciobănei.

Unu-i Moldovan,

Unu-i Ungurean,

Și altu-i Vrâncean.

Iar cel Ungurean

Și cu cel Vrâncean,

Mări se vorbiră,

Ei se sfătuiră,

Pe l-apus de soare

Ca să mi-l omoare

Pe cel Moldovan

Că-i mai ortoman,

Ș-are oi mai multe

Mândre și cornute,

Și cai învățați

Și câini mai bărbați! ...

Dar cea Mioriță

Cu lână plăviță

De trei zile-ncoace

Gura nu-i mai tace, 

Iarba nu-i mai place.

- Mioriță lae,

Lae, bucălae,

De trei zile-n coace

Gura nu-ți mai tace !

Ori iarba nu-ți place,

Ori ești bolnăvioară,

Drăguță Mioară?

- Drăguțule bace ! 

Dă-ți oile-ncoace

La negru zăvoi,

Că-i iarbă de noi+Și umbră de voi.

Stăpâne, stăpâne,

Îți cheamă ș-un câne

Cel mai bărbătesc

Și cel mai frățesc,

Că l-apus de soare

Vreau să nu te-omoare

Baciul Ungurean 

Și cu cel Vrâncean !

- Oiță Bârsană,

De ești năzdrăvană

Și de-o fi să mor

În câmp de mohor,

Să spui lui Vrâncean,

Și lui Ungurean

Ca să mă îngroape,

În strunga de oi,

Să fiu tot cu voi,

În dosul stânii

Să-mi aud cânii.

Aste să le spui,

Iar la cap să-mi pui

Flueraș de fag,

Mult zice cu drag!

Flueraș de os,

Mult zice duios !

Fluieraș de soc,

Mult zice cu foc!

Vântul când a bate

Prin ele-a răzbate

Ș-oile s-or strânge

Pe mine m-or plânge

Cu lacrimi de sânge!

Iar tu de omor

Să nu le spui lor.

Să le spui curat

Că m-am însurat

Cu-o mândră Crăiasă,

A lumii mireasă,

Că la nunta mea

A căzut o stea,

Soarele și luna

Mi-au ținut cununa.

Brazi și păltinași

I-am avut nuntași,

Preoți, munții mari,

Păsări lăutari,

Păsărele mii,

Și stele făclii !

Iar dacă-i zări,

Dacă-i întâlni

Măicuță bătrână

Cu brâul de lână,

Din ochi lăcrimând,

Pe câmpi alergând,

De toți întrebând,

Și la toți zicând:

Cine-au cunoscut,

Cine mi-au văzut

Mândru ciobănel

Tras printr-un inel?

Fețișoara lui

Spuma laptelui,

Mustățioara lui

Spicul grâului ;

Peri;orul lui

Pana corbului ;

Ochișorii lui

Mura câmpului?

Tu, Mioara mea,

Să te-nduri de ea

Și-i spune curat

Că m-am însurat

Cu-o fată de Crai

Pe-o gură de rai,

Iar la cea mâicuță

Să nu-i spui, drăguță,

Că la nunta mea

A căzut o stea,

C-am avut nuntași

Brazi și păltinași,

preoți, munții mari,

Păsări, lăutari,

Păsărele mii

Și stele făclii ! ...


✦  









marți, 24 iunie 2025

POSTEVENIMENT

 Ziua Universală a IEI

Momente frumoase și emoționante azi, de Ziua Universală a IEI!

Costum popular autentic din zona Sibiului, 
Țara Secașelor

Vedeta acestui eveniment a fost costumul popular autentic din Țara Secașelor, lucrat cu migală și pricepere de bunica mea din satul Hașag (comuna Loamneș),  purtat de subsemnata în anii copilăriei într-un moment de mare emoție și trăire artistică,

 recitând balada MIORIȚA,  


foto din arhiva personală a subsemnatei


baladă pe care pe care le-am și împărtășit-o cu drag și din sufletul celor prezenți la evenimentul de azi.




      În Podișul Transilvaniei, de-a lungul Secașului Mic, se întinde Țara Secașelor, un ținut care unește prin cultură județele Sibiu și Alba.
     La nivelul Sibiului, Țara Secașelor cuprinde orașele Miercurea Sibiului și Ocna Sibiului, alături de comunele Apoldu de Jos, Ludoș, Loamneș, Păuca, Șura Mică.
    Învecinarea la sud cu Mărginimea Sibiului zonă cu puternică identitate etnofolclorică, a dus la numeroase împrumuturi și interferențe, așa încât în zilele noastre secășenii etalează costume populare în alb și negru specifice mărginenilor dar și elemente originale de port popular care îi individualizează: brăcia, lungă de 2,5 m cu care își încing fetele mijlocul  dar și căciulile frumos și bogat împodobite ale alămorenilor.




                                    Mărginenii Sibiului - Civilizație și cultură populară românească

    
    A fost studiată și apreciată catrința, piesa de costum realizată din lână prelucrată fin și brodată cu motive florale realizate cu fir negru de mătase.



🌹🌹🌹🌹🌹🌹🌹🌹🌹🌹🌹🌹🌹


                 Cusături pe mânecă (motive) din alte zone geografice:





Momentul literar al evenimentului de azi a fost marcat de lectura poveștilor "Fata babei și fata moșneagului " scrisă  de Ion Creangă  și  " Neghinita" , Barbu Ștefănescu Delavrancea.









Lectura textelor a fost acompaniată de muzica magică din fundalul sonor de piese interpretate la nai de Gheorghe Zamfir.






Mulțumim participantelor la evenimentul de azi!

Felicitări pentru vestimentația frumoasă și pentru căldura sufletească cu care au însuflețit aceste momente frumoase!😍 

Mulțumim și doamnei profesoare Ionela Bosînceanu. care a fost azi, alături de noi!


Tradițiile trebuie duse mai departe cu mândrie și înțelepciune !



🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀


Tradiția este puntea între trecut și viitor !

                                                                                Octavian Paler















luni, 23 iunie 2025

24 IUNIEÉ Ziua Universală a IEI

 Dragi copii

și părinți,


    mâine, 24 iunie , sărbătorim Ziua Universală a IEI!

        Vă aștept cu drag, de la ora 12, la sediul filialei Valea Aurie a Bibliotecii Județene ASTRA!

    Vom citi împreună Povești și Basme  POPULARE ROMÂNEȘTI

  Vom admira un frumos Costum popular autentic din Transilvania (Țara Secașelor).

☙❦❧☙❦❧☙❦❧☙❦❧

    Vom face mici accesorii pentru păr din Sânziene și alte flori de vară.

❁❁❁❁❁❁❁❁❁❁❁❁❁❁❁❁❁❁❁❁


🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀🍀



 

Marga Dor

Epitaf pentru floarea de mac


Vara aceasta fierbinte și lungă

mă pune pe gânduri.

Să nu ne-ajungă

blestemul iernii

pe care am hulit-o!

Iarba pârjolită

strigă în urma mea

cerșindu-mi umbra!


Scriu câteva rânduri

cu inima strânsă și vlăguită

ca o floare de mac

într-un câmp de ciulini

uitat de ploi și de lume.

Mă feresc de mărăcini

și totuși gleznele mele

sângerează ușor.

Nu-i nici un nor,

nici măcar unul!


Cu disperare am iubit

această vară cu florile ei

de aur și de lumină

și acum din disperare

încerc să le acopăr cu trupul meu

scut peste grădină

și peste câmpiile de mac.


Nu mai știu ce să fac

și cum să strig ploaia 

care nu mai vine !

Încep cu lacrimile mele

calde și grele.

Le las să cadă peste pământul crăpat.

Sinistră hartă!

Canioane seci taie pământul

devenit pulbere și praf.


Cu degetele umezite-n lacrimi,

scriu un epitaf

pentru toate florile trecute prea devreme

dar mai ales pentru floarea de mac!


Nu mai stiu ce să fac!

Nu mai știu ce să fac!

                      (din volumul "... ca Marea, și sufletul meu ...!"






 


vineri, 20 iunie 2025

Florile verii: MACII

 Macii

    Macii aparțin familiei Papaveraceae.

        Se cunosc numeroase soiuri și specii diferite de mac, unele specii crescând sălbatic și au aspect de buruieni iar altele sunt arbuști.

        Cele mai populare soiuri de maci care se pot culriva și în grădini sunt:

    Macul de porumb (Papaver rhoeas) înflorește primăvara sau la începutul verii și poate fi întâlnit într-o varietate de culori, de la roșu, alb, galben, roz, până la nuanațe de somon și liliac. Acest soi include tradiționalul Mac roșu Flandre.

    Macul din soiul Shirley are petale din flori mătăsoase.

    Macul Oriental, Macul de California, Macul de Himalaya (renumit pentru florile sale albastre) și Macul Islandez sunt alte soiuri cunoscute de maci care pot fi cultivate.

    https://ro.haenselblatt.com/

    Cele mai frumoase peisaje cu  maci din România se găsesc în nordul Moldovei, între Dorohoi și Iași, în județul Botoțani, în apropierea drumurilor județene dar și în sudul Moldovei, și în  Dobrogea.

    Cele mai spectaculoase câmpuri și pajiști cu maci din România se află între Ploiești și Comarnic, în zona Măcin, lângă Brăila dar și în zona Râșnov. 

https://blog.travelminit.ro/unde-gasesti-campuri-cu-maci-in-romania








Legenda macului

    Cică florile cele frumoase, roșii, pe cari le vedem noi presărate prin lanuri și pe câmpie, de le zicem maci, n-ar fi răsărit ele de la început, ci mai târziu, încoace, din durerea sufletului de mamă.
    Odată, de mult, o mamă văduvă și sărmană avea și ea pe sufletul ei un odor de fecior, la care se uita ca la lumina ochilor. Că era bun și cuminteși asculta de vorba maică-si, ca de sfânta evanghelie.
    Acu, într-o zi, neavând biata femeie de nici unele la casa ei și neștiind ce să-i dea băiatului de mâncare, a scos un ștergar ales pe margine, de-l avusese dar de la maică-sa pe când se măritase și dându-i-l frumos băiatului, îl trimise taman în alt sat, la un neam al ei, ca să-i dea pe el un căuș de mălai și un boț de brânză.
    Da bordeiul văduvei era la marginea satului și ca să treci în satul celalt, trebuia să tai pădurea mare și întunecoasă, apoi o câmpie și dup-aceea, un deal și-o vale, pustie nevoie mare.
    I se strângea inima femeii de grijă. când socotea că-i atâta cale lungă pentru biet fecioru-său, care de sărăcie și nemâncare, de abia se ținea pe picioarele-i șubrede, dar ce era să facă? își făcu o cruce, îl puse și pe copil să se închine să zică un 'Doamne ajută' și-l porni la drum.
    Pornise băiatul cam când era soarele de două suliți pe cer și acu, acu sta să-nsereze și bietul copil nu mai venea.
    Biata maică-sa făcea ce făcea, ieșea în prag, punea mâna strașină la ochi și cerceta zarea. De fecior nici gând.
    Dacă văzu ea că asfințește soarele și nici țipenie de vietate nu se zărește cât cuprinzi cu ochiul, își trase ștergarul bine pe cap, înțepeni ușa bordeiului și mai mult moartă decât vie, porni să afle de urma fecioru-său.
    Merse ea mai întâi mai domol, trecu pădurea și ieși pe câmpie. Din vreme în vreme, își striga feciorul pe nume, doar, doar i-o răspunde dar pădurea tăcea ca mormântul. O cuprinse atunci o frică de moarte și o luă la fugă peste câmpul plin de de mărăcini și unde punea piciorul, tot în mărăcini se înfunda și-l scotea plin de sânge. Dar ea nu poa să simtă ceva, că în sufletul ei alta nu simțea, decât dorul de copilu-i rătăcit ori, ferește Doamne, mâncat de fiarele sălbatice din pădure.
    Și alerga sărmana într-un suflet și la tot pasul picura sângele din tălpile-i împunse de spini și unde cădea picătura de sânge, răsărea o floare mare și roșie, până ce se umplu câmpia toată de asemenea flori. Taman când răcnea ea mai amar: "Ionică, Ionică", numai ce auzi de dincolo de deal, un glas slab de copil venit ca de la mare depărtare, care îngâna "Mamă, mamă".
    Femeia nu mai simți nici urcușul greu al dealului, nici clina repede a văii și într-o clipită fu lângă copil, unde căzu grămadă.
    După ce-și mai veni în fire, își luă feciorul în brațe și porni cu el înapoi acasă.Dar când să treacă peste câmpie, ce să vezi? Numai flori roșii, încotro cătai cu ochii. 
    De atunci se zice că ar fi macii pe pământ.

(Legende românești despre flori, Ed. ANTEEA, Cluj-Napoca, 2009, pg. 25 - 27)