Faceți căutări pe acest blog

luni, 31 mai 2021

 

👯👮

1 IUNIE : SĂRBĂTOAREA COPILĂRIEI 

              



    

Copilărie fericită într-un oraș însorit împodobit cu copaci multicolori, cu scări întinse și turnuri zvelte iar seara cu ghirlande mari de flori în jurul candelabrelor aprinse gătite parcă de festival;

Joc de copii în răsfățul soarelui din miez de zi;

 Vis îndrăzneț de copil cu cireș în floare la țărmul mării;

Flori gingașe, aurii într-o vază;

Dans de fluturi și

 o vulpiță dichisită parcă de carnaval -

- un puzzle uriaș în care COPILĂRIA 

este un JOC îndrăzneț de forme și culori 

pe care

TANIA MORAR (9 ani) și AIDA MATEI (6 ani)

- coordonator, prof. Maria Matei -

vi-l dăruiesc cu drag,

din suflet cald și generos de copil fericit!


Desenele în acuarelă pot fi admirate în holul filialei Valea Aurie 

pe tot parcursul lunii iunie.

Vă așteptăm cu drag!








vineri, 21 mai 2021

PRIETENII NATURII = PRIETENII LECTURII

 

    CELE MAI FRUMOASE POEZII PENTRU COPII

Dragi cititori,

    Vă propun azi volumul  "Cele mai frumoase poezii pentru copii"  cu versuri semnate de Aurora Georgescu însoțite de ilustrații superbe realizate de Tony Wolf:





   😊 O carte cu poezii pentru cei mai mici cititori,  aducătoare de bucurie și de voie bună, plină de personaje: unele vesele, haioase, altele gingașe, timide.

    😊Poezii hazlii cu veverițe buclucașe, căluți năzdrăvani, șoricei ghiduși  și  zburătoare - unele, personaje din poveste (cei trei purceluși simpatici și buni dănțuitori) altele, animăluțe simpatice, nelipsite din viața noastră de zi cu zi - dar și poezii educative (Hai să numărăm, Să dăruim flori, Săptămâna unui pui, Anul ca un tren).

    Fiecare poezioară este însoțită de o grafică adecvată temei, pe placul prichindeilor.


VARA ÎN GRĂDINĂ

Vara, flori răsar în cale,

Frumusețea să-și arate,

Și din gingașe petale

Ies parfumuri minunate.


Fluturi, gâze, gândăcei,

Se răsfață toți în soare,

Nimeni nu are ca ei,

Praf de aur pe-aripioare.




CLĂTITELE-MINUNE

Nu departe de oraș,

Locuiește un unchiaș,

Vestit în trei iarmaroace

Pentru ce clătite face.

Și miros așa frumos,

Că un ponei pofticios

Doar clătite a cerut

Și grăunțe n-a mai vrut.

Ba veni și-un șoricel,

Și-așteptând la rând și el,

A-ntrebat zâmbind sfios:

-Pentr-un șoricel dințos,

Sunt și clătite de ros?




PLOAIA

Mamă, mamă, plouă tare,

Mă stropește pe picioare!

- Nu-i nimic, ploaia e bună,

Spală tot ce e-n natură!


Doar Grivei, speriat că tună,

Nu-nțeleg de ce-i bună.

Și fugind direct spre cușcă,

Jură că de-o prinde-o mușcă.





***

Dragi copii,

Bucurați-vă de Natură

și aveți grijă de ea!



joi, 13 mai 2021

PRIETENII NATURII = PRIETENII LECTURII

 

PRINȚUL PĂPĂDIE ȘI REGATUL FLORILOR

                                                                                             de Alec Blenche



"Totul în jurul nostru dansează, totul se mișcă într-un ritm sacru pe care numai viața îl cunoaște. priviți un pic florile cum dansează mișcate de vânt. La fel, frunzele copacilor sau firele de iarbă. Toate dansează pe ritmul vieții. Iar noi spiridușii, când dansăm, nu ne aruncăm aiurea picioare și mâinile în dreapta și-n stânga, ci ne lăsăm purtați aievea de această forță invizibilă numită viață. Cât despre muzică... muzica este sufletul inimii. Nu poți opri muzica, nu poți opri cântarea. Poți oare să oprești păsările din ciripitul lor sau vântul să foșnească în păduri? Poți opri greierii să cânte simfonia nopții? Poți opri inima îndrăgostitului să cânte după iubita sa?"

Blenche, Alec. Prințul Păpădie și Regatul Florilor, Univers, 2019, p.30

*

    Îndrăgitul scriitor constănțean, autorul seriei de cărți pentru copii care îl au ca personaj principal pe ERUS, copilul minunat sau copilul-minune care vrea sa salveze Lumea Bună (Erus în Valea Răbdării, Erus în Valea Generozității, Erus în Valea Iubirii, Aventuri în Țara Virtuților) - ne propune o nouă călătorie fantastică în Regatul Florilor, acolo unde spiridușii florilor din câmpie, Păpădie ( cel mai prețuit dintre spiriduși și cel mai curajos, generos și plin de compasiune, cel mai îndrăgit dintre spiridușii de la câmpie) și Ghiocel, cel mai bun prieten al său, sunt purtați într-o zi de un vânt năprasnic și ajung la Castelul de trandafiri, într-o altfel de lume a spiridușilor în care domnesc ordinea și rigorile vieții de palat, acolo unde spiridușii florilor trebuie să se conformeze unor reguli de conduită, obiceiuri și ritualuri străvechi. Viața este cu totul alta decât în câmpia cu flori multicolore unde spiridușii florilor poartă numele florii pe care o ocrotesc și zboară liberi toată ziulica, se plimbă pe pajiștea însorită, strâng dimineața picături de rouă pentru zilele secetoase și fac multe alte lucruri folositoare pentru florile pe care le protejează dar au timp și pentru ei: se scaldă în lac sau se odihnesc când poftesc pentru că "spiridușii de câmpie nu au niciun conducător și, astfel, trăiesc liberi în voia sorții".



"Sunt multe lucruri pe care le fac spiridușii, însă cel mai important lucru este că trezesc florile la viață la momentul potrivit, după iarna grea."

    În Regatul Florilor, Păpă și Ghio (acestea fiind poreclele foarte potrivite pe care și le-au dat unul altuia cei doi nedespărțiți prieteni) sunt întâmpinați cu răceală de Colonelul Gura-Leului și de soldații Mușcată care păzesc cu strășnicie regatul dar și de înțeleptul Iris, sfătuitorul regelui.

    Primiți la început cu rezervă și mai apoi cu înțelegere și îngăduință de Regele și regina din Regatul trandafirilor, cei doi prieteni din câmpie se trezesc față în față cu cea mai frumoasă creatură pe care o întâlniseră vreodată, Prințesa Trandafir (Trandi), cu ochi negri sclipitori, cu părul de un roz pal, sidefat care-l cuceresc imediat pe chipeșul Păpă.

    O prietenie frumoasă și sinceră se leagă între cei doi. Prințesa Trandafir îi va arăta Regatul Florilor, această mare grădină, plină de trandafir și flori nobile dar în care viața spiridușilor este monotonă, plictisitoare, pentru că aici oamenii sunt cei care se îngrijesc de flori. Spiridușii florilor își petrec fiecare zi la curtea regală, "discutând tot felul de lucruri plictisitoare", respectând tradiții și obiceiuri iar dansul este privit ca un lucru primitiv și din acest motiv este interzis. 

În urma acestor destăinuiri, chipeșul Păpă înțelege tristețea și melancolia prințesei care tânjea după libertate și se hotărăște să-i ofere bucurie deplină prin cântec și dans. Această atitudine îndrăzneață din partea lui, îi va aduce la început mustrarea regelui dar, mai apoi, hotărârea plină de înțelepciune de a schimba obiceiuri, reguli și tradiții străvechi și chiar de a accepta dansul și cântecul în regat va aduce bucurie și sărbătoare în Regatul florilor.

    Chipeșul Păpă și micuța prințesă se bucură din plin de fiecare zi pe care o petrec împreună, împărtășindu-și gânduri, speranțe și multe dorințe copilărești.

    Bucuria prințesei Trandi nu are limite atunci când alături de Păpă se bucură ca doi copii răsfățați de bălăceală în boabele de rouă și de noroială. Adorabilă această imagine a micuților spiriduși, joaca lor dezlănțuită și fericirea maximă pe care o trăiesc.

"Se așezară cu grijă pe o petală de trandafir, chiar deasupra bulelor de rouă. Apoi își luară avânt și Păpă numără:

- 1,2,3 șiiiii...

    Pleosc! Săriră cu putere și apa se împrăștie în toate părțile, stropindu-i pe față, pe păr și pe haine. Se scuturară un pic și săriră într-o altă bulă, și apoi în alta, și tot așa de vreo cinci ori până când ajunseră uzi leoarcă.

    Trandi râdea în hohote, era atât de fericită. Nu se distrase niciodată așa de bine. Era ciudat cum o prințesă ca ea își putea găsi fericirea în lucruri atât de mărunte ca aruncatul în picăturile de rouă."



    Veselia și bucuria în Regatul Florilor a continuat cu o magică seară de bal la care sunt invitați și cei doi prieteni, Păpă și Ghio.

    Copleșit de farmecul prințesei și de comun acord cu aceasta, chipeșul Păpă se hotărăște să-i ceară mâna dela  părinții ei și să plece împreună  în poienița înflorită dar refuzul regelui este categoric pentru că "o ptințesă nu se poate căsători cu un spiriduș de rând, mai ales cu unul de câmpie."

    Și totuși, o nefericită întâmplare care se abate asupra Regatului  va deveni o oportunitate pentru tânărul Păpă de a-și dovedi noblețea și curajul, contribuind la înfrângerea acarienilor care invadează regatul trandafirilor, punând în pericol viața spiridușilor de flori.

    Atacul final al acarienilor a fost astfel oprit cu sprijinul spiridușilor de pădure și acarienii au fost învinși cu ajutorul frunzelor de leurdă (usturoi sălbatic) așezate în jurul trandafirilor.

    Drept răsplată pentru curajul lui, spiridușul Păpă este numit de rege Prințul Păpădie, salvatorul florilor.

    A urmat apoi o nuntă ca în povești la care au fost invitate toate neamurile de spiriduși: cei de pădure, cei de câmpie, chiar și cei de apă.

    La șfârșit, Prințul Păpădie și Prințesa Trendi și spiridușul Ghio pornesc în zbor, purtați de frumoasa mierlă Tilda spre câmpia plină de flori.


"Și cu siguranță că, de acum încolo, când veți vedea în calea voastră o păpădie, o veți privi cu alți ochi decât până acum".

*

O poveste încântătoare ca o legendă abia născută și dăruită tuturor,

o fermecătoare poveste despre PRIETENIE ȘI DRAGOSTE,

 despre CURAJ, ALTRUISM

și NOBLEȚE.






luni, 10 mai 2021

LUMINA DIN FLORAR

 

FLORAR

                                de Ion Pillat

E Mai, și-n codru cucu îmi cântă drept în față.
Cu soarele poteca pornește-n dimineață -

Cu drumul şi pădurea, hai murgule, la deal!
M-oi legăna în pasul tău legănat de cal.

Prin pânzele luminii zări-voi de departe
Și Argeșul și lunca deschisă ca o carte,

În care - slove negre - un cârd răzleţ de oi
Înșiră versuri simple la margini de zăvoi.

O, cât aș da ca Domnul să-mi hărăzescă darul
Să pot să le descopăr și eu abecedarul,

Dar sunt un om și nu pot citi decât cerneală.
Prin frunzele în tremur, o pasăre sineală

Din pene își arată - să fie cerul, ea?
Pe vârf de deal, strâng frâul și mă ridic în șea.

S-o luăm spre Valea Popii, s-o luăm spre Valea Mare,
Spre Izvorani să mergem? - Totuna mi-i. În zare

Negoiul alb m-așteaptă de când copilării.
Hai, murgule! și du-mă, în voie, unde-i știi.

Străbate o pădure, coboară și iar suie,
Ajunge o poiană în cap de cărăruie.

La poalele poienii, dosită de ariniști,
O apă lin își mâna strălimpezile liniști.

O moară stă bătrână, uitată de pârâu
De oamenii din sate cu holdele de grâu.

Dar roata ei mai cântă, de apă dusă rar,
Și macină polenul luminii din Florar.


        ***

Luminile pădurii în luna lui Florar










 


miercuri, 5 mai 2021

PRIMĂVARĂ! PRIMA VARĂ.

 

ÎNVIERE

            Lucian Blaga


În azur se simt întoarceri.

Vânăt fum de vreascuri ude

S-a întins în tot orașul..

Undeva un zbor se-aude.




Sus cocorii desfășoară

Ieroglife din Egipet.

Dacă tâlcul l-am pricepe

Inima ar da un țipăt.





În copaci prin vechi coroane

Seva urcă în artere.

S-ar părea că-n țevi de orgă

Suie slavă de-nviere.






Muguri fragezi sfarmă scoarța.

Solzi și platoșe, găuace.

Grav, miracolul ne miră

Cum începe, cum se face.


Fiece sămânță-nalță

De pe un mormânt o piatră.

Suferința are-un cântec

Și nădejdea are-o vatră.


PRIMĂVARĂ! PRIMA VARĂ.

 


               


SONET

                Alexandru Vlahuță



A revenit frumoasa primăvară;

Copacii parcă-s ninși de-atâta floare;

Dorinți copilărești, renăscătoare,

Fac inimile noastre să tresară.


Iubire e în razele de soare,

Și farmec în a codrului fanfară,

Și visuri dulci în liniștea de sară:

În cer și pe pământ e sărbătoare.


Ascult, privesc, respir cu lăcomie,

Căci toată frumusețea asta-mi pare

Că niciodată n-are să mai fie!

                                                 Și-s fericit c-am fost o clipă-n stare

                                                 Să simt, în marea lumii simfonie,

                                                 A gândurilor mele întrupare.

 






                        

marți, 4 mai 2021

          HRISTOS A ÎNVIAT!

LUMINA ÎNVIERII TALE

IISUSE HRISTOASE, 

 SUFLETUL NOSTRU

CANDELĂ VEȘNIC  ARZÂND!


suesa foto: internet