CALENDAR LITERAR - APRILIE - ȘTEFAN AUGUSTIN DOINAȘ

 ȘTEFAN AUGUSTIN DOINAȘ

**

DUBLĂ CĂLĂTORIE SPRE IZVOARELE NILULUI

.....................................................................................

III

Iată-ne acum la Praguri. În păstaia

de lemn a luncii răsturnate punem

- robite boabe - capetele noastre:

apoi pornim încet, suim cu țărmul,

încât se miră-n zarea lui scăzută

șacalu-nfometat de fabulosul

dodecapod ce-i tulbură ospățul.

Acum, ieșiți din vârsta cărunțită

a fluviului, ce stranii ne par toate:

naramzele mijind în frunza verde

bombate frunți de zei fără gândire,

savanele cu scarabei, orarul

înfumurat al ploilor, și saltul

gazelelor prin transparența serii..

Nu mai e mult, nu mai e mult, - ne spunem,

Noi înșine suntem acum ca pomii

simțind, din mușcătura unui vierme,

că toate întrebările sunt coapte.

"Răspunsul însă  - nu. Vâsliți. Vedea-veți

de patru ori căzând bubuitoare,

oglinda apei, și - pe țărm - veți trece

de patru ori în dosul ei; dar chipul

răsfrânt în ea va fi tot chipul vostru."

V

În locu-acesta dacă zeul, Nilul,

s-ar ridica-n picioare, noi am curge

pe unul din femurele-i fluide:

o, fericiți am curge în țărână

până la primul strop al lui. El însă,

potrivnic și săltat, bolborosește

în graiul unor neamuri care strigă

pe țărmuri, strigă aprig și măsoară

cu arcul spațiul dintre noi și ele.

Pe care din spumoasele lui coapse

s-o apucăm? Probabil e totuna:

ceea ce'aici, în spațiu, se divide

coșmar e, al Unicului, doar hartă

visată-n care ne grăbim cu pasul.

...................................................

VI

"Vâsliți. Răspunsul vi s-a dat. Dar cine

e-n stare să-l culeagă de pe buza

acestui sfinx? Cândva, și pentru mine,

el a părut alături de-ntrebare,

Vâsliți. Și eu l-am întrecut cu vâsla.

De-aici și eu, mereu mai supt de apă

pe cât se-mpuțina șuvoiul apei,

fără să simt m-am scufundat sub hartă,

acolo unde Nilul izvorește

din sine și se varsă calm în sine."