CUVINTE FRUMOASE, POEZII DUIOASE

POEZIA NATURII
                     

IZVORAȘUL
           de Grigore Vieru 

- Izvorașe, izvoraș,
Luri-luri, luri-la,
Spune din ce cânți așa,
Luri-luri, luri-la?
-Am de-argint un fluieraș,
Luri-luri, luri-la!
-Izvoraș-izvoraș
Luri-luri, luri-la:
Dă-mi mie cel fluieraș
Luri-luri, luri-la!
-Eu ți-aș da cel fluieraș,
Luri-luri, luri-la
Dar când iese prima stea,
Luri-luri, luri-la,
Tu adormi, măi copilaș,
Luri-luri, luri-la.
Și atunci până în zori,
Luri-luri, luri-la,
Din el cine va cânta,
Luri-luri, luri-la,
Pentru gâze, pentru flori
Luri-luri, luri-la?


DORUL ȘI LIMBA
                           Grigore Vieru 

Cerul e țesut din stele,
Luncile-din floricele,
Numai dorul strămoșesc -
Din cuvântul românesc.

Din pământ izvorul iese,
Grâul - din semințe dese,
Numai dorul strămoșesc -
Din cuvântul românesc.

Razele ne vin din soare.
Iar miresmele - din floare,
Numai dorul strămoșesc -
Din cuvântul românesc.