LUMINĂ pentru suflet :
poezii de PAȘTI
ÎNVIEREA
de Mihai Eminescu
Prin ziduri înnegrite, prin izul umezelii,
Al morţii rece spirit se strecură-n tăcere.
Un singur glas îngână cuvintele de miere,
Închise în tratajul străvechii evanghelii.
C-un muc în mâini moşneagul cu barba ca zăpada,
Din cărţi cu file unse norodul îl învaţă,
Că moartea e în luptă cu vecinica viaţă,
Că de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-şi prada.
O muzică adâncă şi plină de blândeţe
Pătrunde tânguioasă puternicile bolţi:
,,Pieirea, Doamne sfinte, căzu în orice colţ,
Înveninând pre însuşi izvorul de vieţe.
Nimica înainte-ţi e omul ca un fulg,
Ş-acest nimic îţi cere o rază mângâioasă,
În pâlcuri sunătoare de plânsete duioase
A noastre rugi, Părinte, organelor se smulg.”
Apoi din nou tăcere, cutremur şi sfială
Şi negrul întuneric se sperie de şoapte …
Douăsprezece pasuri răsună … miez de noapte …
Deodată-n negre ziduri lumina dă năvală.
Un clocot lung de glasuri vui de bucurie …
Colo-n altar se uită şi preoţi şi popor,
Cum din mormânt răsare Christos învingător,
Iar inimile toate s-unesc în armonie:
,,Cântări şi laude-nălţăm
Noi, Ţie Unuia,
Primindu-L cu psalmi şi ramuri,
Plecaţi-vă, neamuri,
Cântând Aleluia!
Christos a înviat din morţi,
Cu cetele sfinte,
Cu moartea pre moarte călcând-o,
Lumina ducând-o
Celor din morminte!"
în volumul Mihai Eminescu - Opera poetică, București, Editura SEMNE, 2012, p.496
LA PAȘTI
de George Coșbuc
Prin pomi e ciripit și cânt,
Văzduhu-i plin de-un roșu soare,
Și salciile-n albă floare
E pace-n cer și pe pământ.
Răsuflul cald al primăverii,
Adus-a zilele-nvierii.
Și cât e de frumos în sat!
Creștinii vin tăcuţi din vale
Și doi de se-ntâlnesc în cale
Își zic: Hristos a înviat!
Și râde-atâta sărbătoare
Din chipul lor cel ars de soare.
Şi-un vânt de-abia clătinitor
Șopteşte din văzduh cuvinte:
E glasul celor din morminte,
E zgomotul zburării lor!
Și pomii frunțile-și scoboară,
Că Duhul Sfânt prin aer zboară.
E liniște. Și din altar
Cântarea-n stihuri repetate
Departe până-n văi străbate
și clopotele cântă rar,
Ah, Doamne! Să le-auzi din vale
Cum râd a drag și plâng a jale!
Biserica, pe deal mai sus,
E plină astăzi de lumină,
Că-ntreaga lume este plină
De-acelaşi gând, din cer adus:
În fapta noastră ni e soarta
Şi viaţa este tot, nu moartea.
Pe deal se suie-ncetişor
Neveste tinere şi fete,
Bătrâni cu iarna vieţii-n plete.
Şi-ncet, în urma tuturor,
Vezi şovăind câte-o bătrână,
Cu micul ei nepot de mână.
Ah, iar în minte mi-ai venit
Tu, mama micilor copile!
Eu ştiu că şi-n aceste zile
Tu plângi pe-al tău copil dorit!
La zâmbet cerul azi ne cheamă
Sunt Paştile! Nu plânge, mamă!
PSALM DE PAȘTI
de Adrian Păunescu
Ce bine mi-e a-ţi recunoaşte
Ştergarul alb de in la porţi,
Te-ai pregătit şi tu de Paşte,
Hristos a înviat din morţi.
Pe mal de râu mai cântă broaşte
Şi râu cântă-n contraforţi,
Reînviem şi noi de Paşte,
Hristos a înviat din morţi.
A re-nvia, a te mai naşte,
E darul crudei tale sorţi,
Să ne privim în ochi de Paşte,
Hristos a înviat din morţi.
Asinul ce pe pietre paște
Te reînvață să suporţi,
Şi ani pustii, şi Zi de Paște,
Hristos a înviat din morți.
Și vom muri, şi ne vom naște,
Și plini de sorți, și fără sorți,
Dar vom avea o Zi de Paște,
Hristos a înviat din morți.
Mă poţi vedea, te pot cunoaşte,
Cum mă comport, cum te comporţi,
Când prin lumina grea de Paşte,
Hristos a înviat din morţi.
Creştine, ca să poţi renaşte,
Deschide crucii orice porţi,
Rectitoreşte-te de Paşte,
Hristos a înviat din morţi.
ÎNVIEREA LUI ISUS
de Petre Dulfu
Ziua sâmbetei trecând
Şi dumineca sosind,
Până nu se-albi de zi,
Un cutremur se simţi.
Şi precum l-ai săi Le-a spus,
Învie din morţi Iisus.
Înger din cereasca ceată
Sta pe piatra-n lături dată.
Straie albe el avea,
Ca un fulger strălucea.
Paznicii când îl văzură,
La pământ, ca morţi, căzură.
Magdalena-ndurerata,
Cu vreo trei femei plecat-a
De cu zori … miresme-a dus
La mormântul lui Iisus.
Când ajuns-au la intrare,
Se-ntrebau cu-ngrijorare:
„Cine oare să ne dea
La o parte lespedea?”
Acolo intrând, văd, iată,
Piatra la o parte dată.
Dar pe Domnul, când privesc,
Jos în groapă nu-l zăresc …
Ochii-n sus când ridicară,
Îngeri, doi, li s-arătară.
Le era strălucitoare
Faţa, ca luciosul soare …
Mute dânsele-i priveau.
Îngerii grăitu-le-au:
- Printre cei înmormântaţi,
Pe Iisus de ce-L cătaţi?
Din mormântu-I s-a sculat!
Iată locul unde-a stat!
Spuneţi şi la ucenici,
Că El nu mai este aici!
A pornit nainte-acum
Pe al Galileei drum.
Mergeţi! Acolo aveţi
Azi cu toţii să-L vedeţi!
**
PAȘTE binecuvântat tuturor,
sănătate și liniște sufletească.
Sărbători luminate!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.