Dragi copii,
Să aveți un Crăciun frumos ,
cu muulte portocale, 😉
cu daruri speciale 🎁,
și cu multe POVEȘTI FRUMOASE !!!
🎁🎁🎁🎁🎁🎁🎁🎁🎁🎁🎁🎁🎁
Vă recomand cu bucurie câteva povești de Crăciun
Poștalionul cu doisprezece pasageri de H.C. Andersen
Spiridușii și pantofarul de Frații Grimm
Sfânta Noapte de Crăciun de Selma Lagerlof
Scrisoare de la Moș Crăciun de Mark Twain
🎁🎁🎁🎁🎁
CRĂCIUN FERICIT, dragi cititori!
Poveștile Iernii ...
"Deschideță mintea și inima"
pove;ti terapeutice
Lola
❄❅❆❄❅❆❅❄❆❅❄❅❆❅❄
Rolul poveștii - găsirea unor soluții de a face față fricii de necunoscut
Iarna așternuse peste tot o plapumă albă și groasă. Oriunde priveai dădeai cu ochii de zăpada pufoasă care se tot depusese în ultimele zile. În pădure animalele își pregătiseră încă din toamnă cuiburile, scorburile și vizuinele. Soarele își făcu apariția în această zi încă de dimineață. Din loc în loc puteai să vezi câteva urme de lăbuțe rătăcite prin zăpadă. Unele animale își scoseseră doar capul ca să admire priveliștea dar le era puțin teamă să iasă în frigul de afară. În scorbura de alun stătea Lola, un pui de veveriță. Era pentru prima dată când vedea zăpadă, era prima iarnă pe care o trăia, deoarece ea se născuse în primăvara acestui an. Cât a fost vara de lungă a colindat pădurea alături de părinții. Dar acum era ceva cu totul și cu totul nou. Privea prin găurica unei scorburi încercând să se lămurească ce se întâmplă. Nu putea înțelege unde a dispărut covorul de frunze, unde s-a ascuns mușuroiul de furnici și nici unde este tot pământul. Și-ar fi dorit să iasă afară dar nu îndrăznea.
🐰🐿
- Lola, unde ești? strigă iepurașul Țopăilă.
- Bună, Țopăilă, sunt aici, în scorbură. răspunse Lola
- Ce faci în scorbură? este o vreme bună, e soare, hai să ne jucăm, se adresă din nou iepurașul.
- Nu pot să ies, nu știu ce s-a întâmplat cu tot ceea ce eu știam că ne înconjoară. De ce e totul alb?
- Aceasta este zăpadă, și ea s-a depus peste pământ și peste tot ceea ce tu știai că te înconjoară. Poți să ieși liniștită. și nu ți se întâmplă nimic, o asigură iepurașul
- Eu nu aș fi atât de sigură. Dacă mă înghite atunci când mă așez pe ea? întrebă Lola speriată.
- Tu chiar crezi asta? întrbă iepurașul dar nu reuși să se stăpânească și pufni în râs.
- Nu mi se pare deloc amuzant, e ceva ce nu am mai văzut niciodată, nu pot ști ce pericole mă așteaptă. Mai bine rămân în scorbură, zise Lola.
- Dacă rămâi, vreau doar să te avertizez că va trebui să faci asta pentru o perioadă mai lungă de timp, pentru că iarna și zăpada nu vor dispărea așa repede. Și în plus vei pierde toată distracția creată de jocurile în zăpadă.
A stat Lola pe gânduri cât a stat după care a prins curaj și a ieșit pas cu pas afară din scorbură, începând încet să coboare spre necunoscutul alb. Prima dată când a atins zăpada cu lăbuța s-a speriat . Era atât de rece! Dar știa că Țopăilă o aștepta și s-a gândit că și ea poate să stea pe zăpadă așa că mai încercă o dată. Făcea pași mărunți și treptat a început să-i placă. A stat afară toată ziua, atât de mult i-a plăcut , iar acum este foarte bucuroasă că și-a învins teama și a reușit să cunoască o lume nouă.
Atelierul de LECTURĂ & CREATIVITATE
Zâmbete, bucurie, voie bună,
O Poveste de Aur din Copilărie - SPĂRGĂTORUL DE NUCI,
COLINDE pentru copii,
Atmosfera magică a Sărbătorilor de Iarnă,
și multă pricepere!!!
De toate aceste am avut parte și ne-am bucurat împreună ca într-o mare familie la întâlnirea noastră cu LECTURA și CREATIVITATEA.
A fost alături și împreună cu noi Luiza, amindu-ne momentele frumoase pe care le-am petrecut la atelierele de lectură si creativitate, aproape de generațiile de copii cde varsta ei care acum sunt adolescenți!
😊
MY FAVORITE ANUMAL(S)
An interisting and very offering theme for a school project!
For animal lovers - a special opportunity to prove show love for their favorite animals!
(CAT, DOG, HORSE, DOLPHINS, PARROT and even
THE WHITE TIGER, CHAMELEON and JELLYFISH were among the favorites!!) 😊😉👌
🐱 🐶 🐎🐬 🐦 🐯 🎣 ...
They had a lot of work until they collected the informations from
THE ENCYCLOPEDIAS and other SCIENTIFIC PUBLICATIONS
and translated everything!
CĂRȚI PENTRU SUFLET despre
SFÂNTUL IERARH NICOLAE
Preot Constantin Necula
SFÂNTUL IERARH NICOLAE,
FĂCĂTORUL DE MINUNI, DĂRUITORUL
mărturisiri de suflet (ale autorului):
"Oare care dintre copii români nu s-a bucurat de dragostea Sfântului Nicolae? Care dintre copiii lumii nu s-a bucurat de bucuriile pe care distinsul bunicuț este dispus să le împlinească? Pe vremea copilăriei mele, nu foarte departe de copilăria copiilor mei, Sfântul Nicolae nu era altul decât cel de acum, atâta doar că, pentru că oamenii erau sub interdicțiile unei societăți comuniste, prăznuirea Sfântului era ea însăși un dar. Cine poate uita lumina din ochii mei sau ai bunilor mei colegi din școala generală sau din liceu, atunci când ne revedeam după seara în care bocancii ne erau umpluți cu daruri, daruri sărace față de cele de-acum, căci nici Moșul Nicolae nu prea avea de unde alege... Cine poate uita ochii plini de dragoste ai părinților noștri, ai învățătoarei ori ai profesorilor noștri, care făceau cu noi alianțe ale tăcerii și inexpugnabile alianțe în jurul icoanei pline de har a Sfântului !"
***
"Am scris aceastü carte cercetând izvoare istorice ți lucrări foarte demne de încredere, ca să învățăm acum împreună cine este Sfântul Nicolae. Ca să nu ne mai lăsăm furați de modul în care unii cred că-l pot ascunde pe Sfântul nostru drag printre reclame și baloane colorate. El nu acolo locuiește. Ci în catapetesmele bisericii, în icoanele pline de bucurie din casele sărmanilor, în inima celor de la căpătâiul bolnavilor, în mângâierea copiilor singuri, în gestul de adâncă prietenie ala camaderiei gata să moară pentru celălalt. Și, o să vedeți, în făptuirile pline de smerită afecțiune.
Dorin Bojdei
NOAPTEA DE SFÂNTUL NICOLAE
Dragi copii,
E vremea poveștilor !
☃❄☃❄☃❅❆☃❄❆❅☃⛄❆❄☃❅❆❅❄☃⛄☃
POVESTEA OMULUI DE ZĂPADĂ
Acolo, în câmpul înghețat, stătea el singur și parcă uitat de toți. Îl clădiseră copiii cu câteva zile în urmă, dar viscolul nemilos i-a furat pălăria de paie și fularul, apoi un corb veni și, din zbor, îi smulse o pietricică. Avusese două pe post de ochi, dar acum vedea lumea printr-unul singur. Morcovul care ținea loc de nas nu scăpase nici el. Era pișcat de gerul aspru și se ofilise într-atât, încât părea acum un nas de cotoroanță. Mai avusese omul de zăpadă și două bețe înfipte care îi foloseau drept brațe, dar unul îi căzuse.
Tare îi mai era frig omului de zăpadă! Se simțea singur și uitat de toți și, de aceea, își luă inima în dinți și porni la vale, unde se vedea o căsuță cu ferestrele luminate. Șontâc-șontâc ajunse în fața casei. Aici, o bătrânică albită parcă și ea de ninsoarea anilor tăia lemne. Avea bătrânica aceasta un șal care părea tare călduros și omul de zăpadă își dori pe loc să aibă unul la fel. Cât de cald i-ar fi ținut!
Mai merse o bucată bună de drum până ce dădu peste o ceată de copilași veseli cu obrajii îmbujorați. Când îl văzură, copiii începură să arunce în el cu bulgări de zăpadă. Bietul om de zăpadă nu mai știa ude să se ascundă/
„ Ștați. măi fraților, nu mai dați în el! se auzi din depărtare.
Seara se apropia cu pași repezi și curând întunericul nopții cuprinse tot satul.. Zăpada cu scânteieri de mătase părea acum o plapumă aurie.
"E asa de frumos, oftă omul de zăpadă. Ce folos însă? Mi-e atât de frig și sunt atât de singur...Cu cine să împart toate frumusețile astea? ...Și apoi mai e și noaptea de Ajun"
Scoase un oftat prelung după care căzu într-un somn adânc. Visa că se afla într-o casă, la gura sobei, înconjurat de copiii care îi spuneau povești care de care mai frumoase și parcă simțea bucuria și căldura Crăciunului. Moșul cel bun era și el prezent în mijlocul copiilor.
Totul era atât de real, încât spre dimineață, când primele raze ale soarelui îi mângâiară fața, omulețul de zăpadă aproape că refuză să-și deschidă ochișorii.
În jurul lui era larmă. Copiii se adunaseră din nou. Ce mai spaimă trase omul de zăpadă!
Se aștepta la o bulgăreală și nu voia să își deschidă ochii. Stătu astfel preț de câteva clipe și văzu că nu se întâmplă nimic. Deschise ochișorii și constată cu uimire că vedea lumea din noi prin cei doi ochișori , că în locul morcovului ofilit apăruse un morcov nou, mare și portocaliu, iar brațul care ieri îi lipsea era acum la locul lui, ba chiar primise în dar și sprâncene, nasturi noi, un fular colorat și o pălăriuță cu pană. Era atât de fericit încât nici nu se uită în jur să vadă cine făcuse toate acestea.
- Ia uite ce om de zăpadă frumos! Ieri parcă nu era așa de frumos! Exclamă unul dintre copii.
- Așa e, încuviințară cu toții
- Toí trei sunt frumoși, zic eu ...
La auzul acestor vorbe, omulețul de zăpadă își ridică privirea și rămase uimit, căci alți doi oameni de zăpadă, la fel ca el, apăruseră ca din pământ, peste noapte.
E adevărat că își dorise cu o seară în urmă să aibă prieteni, dar primise chiar mai mult decât visase. Primise în dar doi oameni de zăpadă ca prieteni și o ceată de copii bucuroși.
"Ce cadou mai frumos ar fi putut primi de Crăciun?! ..." se întrebă fericit omul de zăpadă.
105 ANI DE LA MAREA UNIRE
"" SIBIUL
ȘI
MAREA UNIRE "
ASOCIA'ȚIUNEA DIN SIBIU -
UN REAZEM NAȚIONALITĂȚII ROMÂNE
Întemeierea Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA)
Primul document elaborat de fruntașii românilor din imperiul habsburgic , din dorința de a finaliza vechile demersuri pentru constituirea unei societăți culturale a românilor aflați de secole sub o apăsătoare dominație economică și spirituală străină și dușmănoasă, este Rugămintea mai multor bărbați fruntași ai națiunii noastre către "¨nalta Locotiință c.r. transilvană, pentru a se da voia la ținerea unei adunări consultătoare în privința înființării unei asociații pentru literatura și cultura poporului român", înaintată oficialităților la 10 mai 1860, întărită prin cele 176 de semnături prestigioase, între care remarcăm pe cele ale lui Andrei Șaguna, Al. Sterca Șuluțiu. Ioan Pușcariu, Iacob Bologa, dr. Ioan Rațiu Timotei Cipariu, N.Popea, I. Popasu, Ilie Măcelariu, Iacob Mureșianu și ale altor apărători și slujitori ai culturii și ființei naționale.
Această petiție este importantă nu numai pentru că marchează un moment fericit oentru înființarea Asociațiunii, ci și prin conținutul ei, prin viziunea modernă pe care inițiatorii și susținătorii ei o demonstrau atunci când subliniau ideea de progres care orienta și stimula eforturile creatoare ale tuturor popoarelor, și când încadrau aspirațiile românilor spre prosperitate econimică și spirituală în contextul luptei spre înaintarea fericirii universale, subliniind că românii din Transilvania nu ndoresc nimic mai tare decât posibilitatea de a putea dovedi aceasta (aspirația firească și justificată spre progresși bunăstare, asemenea tuturor națiunilor n.n.) în fapte, ca prin aceea să să fie părtași luminărei și culturei moderne".
Adunarea de constituire a Asociațiunii a avut loc la Sibiu în Sala seminariului arhidiecesan de pe strada Cisnădiei nr. 7 (Heltauergasse), vizavi de hotelul Împăratul Romanilor și în apropierea redacției Tribunei lui I. Slavici de mai târziu(str. Cisnădiei nr.3, azi, str. N. Bălcescu. în zilele de 23 - 26 octombrie / 4 - 7 noiembrie 1861,
Întemeierea Asociațiunii însemna deci, finalizarea unor eforturi ce au durat decenii, de instituționalizare modernă a culturii naționale, pentru apărarea și dezvoltarea acesteia.
.....................................................................................................................................................................
„ASOCIAȚIUNEA a participat ca invitată la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 decembrie, care a desăvârșit și legiferat, prin votul națiunii, Marea Unire a poporului român. Ea a fost reprezentată de Corneliu Bardoși și Ioan Banciu, în urma îmbolnăvirii lui Andrei Bârseanu și Octavian Russu pe care Comitetul Central îi desemnase delegați la 23 noiembrie 1918, și le aprobase împuternicirile necesare. dar, trebuie avut în vedere că la acea măreață sărbătoare a poporului românesc au fost prezenți mulți fruntași ai Asociațiunii , ca membrii ai altor delegații de pe întregul teritoriu național, și că ea a participat direct, prin conducătorii săi și prin cadrele din despărțăminte la pregătirea și desfășurarea Marii Adunări Naționale.
Racovițan, Mihail. Matei Pamfil - Sibiul și Marea Unire, Cercul Militar Sibiu, 1993, p.104-106
După istorie, geografie, biologie și tehnologie a venit și rândul DESENULUI!😊
🍄 FAMILIA CIUPERCUȚELOR: O temă interesantă, care presupune multă imaginație și, bineînțeles, talent la desen.
Lucrarea realizată de copii este un exercițiu la fel de iteresant de personificare a elementelor din natură și redarea acestora în forma grafică
O mulțime de personaje interesante, simpatice, unele adorabile, au prins viață în povestea originală imaginată și desenată de copii!
Și pentru că în lumea ciupercuțelor totul este posibil, copiilor-ciupercuță li se potrivesc de minune frumoase calități artistice și sportive😉 Din marea familie a ciupercuțelor nu lipsesc muzicianul, cititorul, scriitorul, sportivul, etc.
Ciupercuța-bebe așteaptă nerăbdătoare într-un buzunărel să mai crească!
***
Dragi copii, o serie de cărți cu ȘABLOANE DE DESEN vă așteaptă să vă inspirați din ele!
EMIL RACOVIȚĂ
15 nov. 1868 - Iași - 19 nov. 1947, Cluj
Savant, naturalist și explorator român, cu contribuții importante la cercetarea Antarcticii, întemeietorul biospeologiei.
După studii în orașul natal - primare la școala din Păcurari (unde preda Ion Creangă)și secundare la Liceul Național și la Institutele Unite (având ca profesori pe Grigore Cobălcescu, chimistul Petru Poni, ș.a), frecventează (din 1886) cursurile Facultății de Drept din Paris, audiindu-le concomitent pe cele ale Școlii de Antropologie. După obținerea licenței de drept, se înscrie la Facultatea de Științe, după absolvirea căreia lucrează în cadrul stațiunii biologice marine de la Banyuls-sur-Mer. R. se afirmă rapid ca un valoros om de știință, fapt care determină alegerea sa ca naturalist al expediției antarctice (pe vasul Belgica) organizată de Societatea Belgiană de Geografie, dar având, prin componența participanților, un caracter internațional: belgienii Adrien de Gerlache (conducătorul ei) și Emile Danco (fizician), norvegianul Roald Amundsen (cuceritorul de mai târziu al Polului Sud), americanul Frederick A. Cook (contestatul descoperitor al Polului Nord, medicul expediției, ș.a. Pornind din portul Anvers (18 aug. 1897), Belgica ajunge la Buenos Aires pe 22 oct, în timpul escalei prelungite și a timpului necesar pentru a ajunge la Punta Arenas (în str. Magellan), Racoviță efectuând o călătorie științifică, împreună cu naturalistul argentinian Francisco Moreno, în Patagonia și Țara de Foc. Ajung cu un pachebot rapid la Punta Arenas (5 nov. 1897) de unde se îndreaptă călare spre V, până la fiordul Ultima Esperanza din Anzii Cordilieri. Racoviță a efectuat cu acest prilej cercetări complexe asupra peisajului (cu pământ negru afânat, cu păduri și șesuri ce au asemănare extraordinară cu un peisaj românesc), florei (păduri de Nothofagus, ierburi, vegetație alpină etc.) și faunei (nandu, tucu-tucu, lama, etc.). R. a revenit la Punta Arenas la 25 nov., iar la 13 dec. "Belgica" s-a îndreptat spre Ushuaia (în canalul Beagle). Expediția antarctică propriu-zisă a început la 13 ian. 1898, când a ancorat din nou în Tierra del Fuego. Ajunși în apropierea continentului antarctic, membrii expediției descoperă strâmtoarea (ce va primi numele de Belgica) care desparte pen. Antarctică de arh. Palmer și o serie de insule, dintre care cea aflată la intrarea în strâmtoare este numită de R., Cobălcescu. Belgica rămâne imobilizată în ghețuri timp de aproape 13 luni (28 febr 1898 - 14 mar. 1899) - {...), vreme în care membrii expediției au făcut cercetări complexe. Principalele rezultate ale expediției, potrivit lui Racoviță, au fost următoarele: "1) am descoperit în strâmtoarea Drake un adânc bazin oceanic de peste 4000 de m adâncime 2) am descris și studiat o nouă strâmtoare și noi pământuri și am adus material pentru studierea geologiei lor 3) am descoperit fauna terestră și am adus flora completă a unui pământ antarctic 4) am descoperit un platou continental întins și am cules flora și fauna sa , floră și faună ce se aduc pentru prima dată de la sudul Cercului Polar Antarctic 5) am adus un complet de observații meteorologice , singurele pe care știința le posedă, deci singurele care pot să dea o idee despre climatologia Antarcticii 6)am adus observații magnetice din locuri pe unde nu se făcuseră încă. Materialul științific adunat a constituit obiectul unui număr de 60 volume publicate, iar cele 1600 de exemplare din flora și fauna regiunilor cercetate, colecționate de R., care au descris sute de forme necunoscute până atunci în lumea vegetală și animală. Racoviță a intreprins un studiu aprofundat asupra vieții balenelor, pinguinilor și altor păsări antarctice și a descris pentru prima dată și denumit Aira Antarctica, una dintre cele două specii de plante cu flori de pe continentul propriu-zis. La întoarcere, a rămas o vreme în Argentina, revenind în Europa cu un vas de linie. Își continuă cariera științifică. În paralel, intreprinde călîtorii științifice în Europa, Africa, Marea Mediterană, explorând peșterile din Alpii Maritimi, Pirineii Centrali, Munții Jura, Cevennes, Atlas (Algeria). arh. Baleare (peștera cueva del Drah din din Majorca etc. și pune bazele biospeologiei. Revine definitiv în țară (1920) devenind titularul catedrei de Biologie de la Universitatea din Cluj (1920) unde înființează primul Institut de Speologie din lume (al cărui director a fost din 1920) și președinte al acesteia (1927 - 1929).
Emil Racoviță, care este autorul unui impresionant număr de studii și lucrări științifice, a relatat, cu mult farmecși de o manieră captivantă, participarea sa la expediția antarctică într-o lucrare apărută la Paris în anul 1900 și publicată în limba română sub titlul Spre sud (București, 1958). Numele său îl poartă Institutul de Speologie din București și numeroase specii de viețuitoare cavernicole.
Neguț, Silviu. Căutători de noi tărâmuri, Ed. ALL. Buc, 1997, p.305-307
Afară, o zi de toamnă mohorâtă, numai bună pentru o LECTURĂ plăcută la BIBLIOTECĂ 😊 (în ciuda vântului ștrengar care gonește frunzele uscate în vârtejuri și a norilor cenușii și amenințători ca niște păsări de pradă)
Înconjurați de CĂRȚI ca de niște prieteni mai mari, ocrotitori, copii mai mici și mai mari, se simt bine și citesc cu drag, unii silabisind, alții încrezători și convinși că LECTURA este dorința de a cunoaște, este plăcere și muuultă bucurie!
AZI, LA BIBLIOTECĂ:
VOIE BUNĂ, ENERGIE, COPII ADORABILI împreună cu prietenii lor, animăluțele (de pluș)!!!😉😊
🐰🐱🐶🐻🐰🐱🐶🐻🐰🐱🐶🐻🐰🐱🐶🐻
Însoțiți de doamna profesoară Benchea Valeria, școlarii de la clasa pregătitoare C, clasa Elitelor, de la Școala gimnaziala nr.25, cu soarele în suflet și în ochișorii lor luminoși, au venit la BIBLIOTECĂ,în acest "castel al cărților", întotdeauna primitor!
Într-un buchet frumos de metafore și gânduri sincere au strâns toată bucuria și dorința lor de a se afla în mijlocul cărților, în căutarea acestor "diamante" mereu scânteietoare, într-un univers infinit de informații și frumoase provocări pe drumul Cunoașterii.
Iubim NATURA pentru că NATURA este VIAȚĂ!
Iubim NATURA pentru că NATURA ESTE TOTUL: PLANTE ANIMALE, OAMENI!
**
Frumusețea Pâmântului este necuprinsă, uluitoare, impresionantă! Să ocrotim această frumusețe, vocația noastră să fie mereu aceea de a conserva mediul înconjurător, de a fi "prietenoși cu mediul" ca să ne bucurăm în fiecare zi de acest miracol numit PĂMÂNT!
**
Răsfoind împreună o ENCICLOPEDIE a Pământului, câteva dintre minunile naturale ale lumii din zilele noastre, le-au stârnit curiozitatea și admirația: marile cascade ale lumii, arborii-mamut ai Americii(SEQOIA), craterele de pe Kilimandjaro, etc.)
De la minunile lumii la minunățiile din grădini a mai fost doar un pas! Copiii au răsfoit plini de curiozitate enciclopediile despre plante, fructe și legume.
Am rămas în lumea plantelor citindu-le copiilor "Povestea plăntuței perseverente", o poveste despre ajutor, curaj, emoție, empatie, despre VIAȚĂ!
Din lumea plantelor ne-am aventurat imediat în lumea animaleor
Momentul în care copiii au fost încurajați să povestească întâmplări cu animale întâlnite care aveau nevoie de ajutor și despre felul în care au acționat, a scos în evidență altruismul și seriozitatea cu care ei au gestionat astfel de momente și empatia de care au dat dovadă!.Am aflat cu această ocazia că între aceste animăluțe ajutate și ocrotite de copii au fost chiar și zburătoare, lilieci și porumbei! 👏
