VASILE AARON

PATIMA ȘI MOARTEA DOMNULUI

***

Deci stând pe cruce Hristos,

    Mult sânge curgându-i jos,

Jos cătră pământ privește

    Cât norod îl străjuiește.

"O! zice, iubit Părinte!

    Rogu-mă ție firbinte,

Iartă cele ce-Mi fac Mie

    Cu nespusă tirănie.

Trimite-le dar, să vază,

    Căci ei nu știu ce lucrează!"

.....................................................................................

*****

VASILE VOICULESCU 

PE CRUCE

Isus murea pe cruce. Sub arșița grozavă

Pălea curata-i frunte ce-o sângerase spinii

Pe stâncile Golgotei tot cerul Palestinii

    Părea că varsă lavă.

Și chiar în clipa morții huliră cărturarii

Cu fiere oțetită îl adăpau străjerii...

Râdea cu hohot gloata de spasmele durerii

    Și-l ocărau tâlharii.

Zdrobită, la picioare-i, zăcea plângând Maria

Și-adânc sbucnea blestemul din inima-i de mamă.

Alături Magdalena, în lunga ei maramă,

    Țipa văzând urgia.

Departe ucenicii priveau făr' de putere...

Cu el se năruise nădejdea lor întreagă:

N' aveau decât să fugă în lumea lor pribeagă

    Și fără mângâiere.

Târziu porni mulțimea în pâlcuri spre  cetate.

Pe drumurile 'nguste cu lespezi pardosite

Trecurü fariseii cu fețele smerite

    Și bărbile-argintate.

Măslini fără de frunze dormeau mocniți pe coaste.

În vale, ca-ntro pâclă, dormea Ierusalimul,

Pe cruce somnul morți idormea de-acum sublimul

    Isus, vegheat de oaste!