GRIGORE VIERU

MI-E DOR DE TINE, MAMĂ

Sub stele trece apa

Cu lacrima de-o samă,

Mi-e dor de-a ta privire,

Mi-e dor de tine, mamă.

NINA CASIAN

MARTIE

Ultima ninsoare-a prins să cearnă...

Fulgul mare-a sărutat tăpșanul.

Mamă, când nici nu împlinisem anul,

Tu mi-ai arătat întâia iarnă.

Mi-ai purtat mânuța peste nea,

Ca să simt că-i rece, moale, bună,

Și-ai privit cu mine împreună

Țurțurul ca un tăiș de stea.

Toate anotimpurile-apoi,

Rând pe rând, le-ai colindat cu mine,

Ca să-nvăț mai iute și mai bine

Mândrele priveliști de la noi.

Și-n căsuța minții să încapă

Bogăția-atâtor înțelesuri

Câte spice se îndoaie-n șesuri,

Câte ceruri se răsfrâng în apă.

Tu, întâia mea învățătoare,

Cu povețe drepte calea-mi sameni

Și mă-ndemni spre dragostea de oameni

Ca spre cel mai scump dintre izvoare.

Știu că mă ferești de orice rău,

Și-ți mângăi cu palma mea cea mică

Bluza mirosind a levănțică,

Mamă, când mă strângi la pieptul tău.

Ultima ninsoare-ncarcă merii

Dar, curând, ce plini vor fi de floare!

Martie, mămico! Sărbătoare!

Sărbătoarea ta și-a primăverii...