Faceți căutări pe acest blog

luni, 29 martie 2021

VIBRAȚIILE PRIMĂVERII la filiala valea Aurie

Atunci când primăvara se lasă prea mult timp așteptată, o căutăm cu disperare și ne bucurăm de fiecare fir mătăsos de iarbă, de fiecare bob de rouă, de fiecare buburuză: toate smaraldele, diamantele și rubinele cerului revărsate peste lume, bucurie fără margini și fără leac!     

Ne facem daruri pentru suflet ca să nu uităm nici o clipă să iubim Natura și să prețuim Viața: cel mai frumos DAR pe care Dumnezeu L-a dat Pământului.

**

Ionela Păcurar, distinsa și îndrăgita colaboratoare a filialei Valea Aurie, ne surprinde iar cu o inedită expoziție de aquarelă, prilej de bucurie pentru ochii și sufletul nostru însetat de frumos.

  





  
Zece acuarele în tonuri calde, luminoase, așezate pe șevalete miniaturale din care răzbat vibrațiile primăverii și ale noilor începuturi, vă așteaptă să le descoperiți mirajul.

                                                   *

 
 



 Lalele suave, flori cuminți de liliac, un cireș înflorit, poieni cu narcise și gâze, iarbă crudă și mătăsoasă din care puful alb și gingaș de păpădie se ridică lăsând scame albe ca de  bumbac pe cerul albastru tivit la răsărit cu aurul dimineții, o lume nebănuită de forme și de culori din care renaște primăvara sufletelor noastre!

   Mai sunt și CUVINTELE pline de înțelepciune: cuvintele Poetului sau cuvintele Maestrului care a sculptat din piatră și din lumină Coloana infinitului dar și alte cuvinte rezonante despre rostul acestei lumi.













*



Expoziția poate fi admirată în vitrina de prezentare din foaierul filialei Valea Aurie.

Vă așteptăm cu drag!


marți, 23 martie 2021

23MARTIE: CALENDAR CULTURAL

 CEZAR BOLLIAC n. 23 martie 1813, București - d. 25 februarie1881, București

    poet, jurnalist, publicist, politician însemnat, unul dintre fruntașii revoluției de la 1848, folclorist, arhivist, arheolog amator. 


    A fost elev al colegiului Sfântul Sava, având ca profesor pe I. H. Rădulescu; acesta îl va ajuta să publice în ziarele sale, așa cum făcuse și Grigore Alexandrescu.

    În 1844 publică în Foaie pentru minte, inimă și literatură articolul "Către scriitorii noștri" în care îi îndeamnă pe poeții români la angajare civică. 

    În aceeași revistă, publică în anul 1846 articolul "Poeziei" în care pune accentul pe misiunea poeziei sociale.

    Participă activ la toate acțiunile importante ale revoluției de la 1848.

    După înfrângerea revoluției se stabilește la Paris.

    În 1857, apare la Paris poemul Domnul Tudor. Episode de la revolution roumain de 1821 și revista Bucium

    La mijlocul verii lui 1857 se întoarce în țară unde participă și mai imperios la lupta pentru unirea țărilor române.

sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cezar_Bolliac

    Este considerat unul dintre premergătorii arheologiei în România. În acestă direcție, a intreprins mai multe călătorii și a publicat articole interesante (Peștera de la obârșia Ialomiței, Peștera cu oalele, Comoara din cumpăna ciocârlăului)  

*

ȘI CE-AR FI POEZIA?

Cezar Bolliac

I
Și ce-ar fi poezia
Când n-ar fi frumusețea?
Ce-ar fi ș-un muritor
Când n-ar simți amor;
Ce-ar fi și veselia
Când n-ar fi tinerețea;
Ce-ar fi niște comori
La cei din închisori;
Ce-ar fi mărețul soare
La cel ce vederi n-are
Sau geme-n chinuiri;
Ce-ar fi o moștenire,
Ce-ar fi o fericire,
Ce-ar fi a ta iubire
La cel fără simțiri.

II
Albastra ta privire
E-atât d-atingătoare,
Ca și un cer senin
Ce scoate un suspin
Din cel ce-n absorbire,
Își uită ce îl doare.
Spre cei ce-i arunca
Dulcea cătare-a ta, –
Abstracție-n simțire, –
Își pierd a lor gândire;
În tine toți trăiesc.
Răcoarea cea de sine
Ce-n preajmă-ți simți că vine,
Ăst vânt ce tragi în tine,
E suflet omenesc.

 

joi, 18 martie 2021

18MARTIE: CALENDAR EVENIMENTE

 18 MARTIE 1906: 

TRAIAN VUIA realizează, la Paris,

 primul zbor autopropulsat din lume cu un aparat mai greu decât aerul.

Fiind vorba despre primul aparat de construcție românească, amintim că Traian Vuia a făcut precizarea că "în acea epocă, începutul anului 1906, nu se construise nici o  mașină de zburat omoloagă în Europa". Se știa că în America frații Wrigh construiseră un asemenea aeroplan. Același lucru îl arăta și Andrė Blė, bibliotecar al Muzeului Aerului din Franța, unde se păstrează și prototipul avionului realizat de Traian Vuia. "Venit la Paris pentru a-și îndeplini vocația - scria Andrė Blė - Vuia a reușit o lovitură de maestru față de dificultățile începuturilor...Vuia a adoptat un tren de aterizare pe patru roți, primele echipate cu cauciucuri...Aparatul lui Vuia a fost foarte bine construit. Departe de a fi copiat dispozitivele imaginate până atunci, el a inovat în mod larg și concepțiile sale au fost mai logice decât cele care apăruseră până la el".

Cu acest aparat "Vuia nr.1", în ziua de 18 martie 1906, pe câmpul de la Montesson, de lângă Paris, Traian Vuia a efectuat primul zbor din istoria aviației cu un avion mai greu decât aerul, care s-a desprins de la pământ numai datorită forței motorului său, fără nici un fel de mijloace auxiliare. Aparatul pilotat de Vuia s-a ridicat de la sol aproximativ un metru înălțime și a parcurs o distanță de 12 metri.

Ucrain, Constantin, Icarii din Carpați, Craiova, Editura SCRISUL ROMÂNESC, 1986, p.14-15

Istoricul zbor efectuat de Traian Vuia a fost relevat, comentat și apreciat imediat în presa vremii, în revista La Nature, L'Aerophil și în ziarul sportiv L'Auto.

*





**

Pentru mai multe informații privind documentele bibliotecii,

 puteți accesa catalogul online (http://www.bjastrasibiu.ro:8080/liberty/libraryHome.do)

 și serviciul de asistență bibliografică #BiblioSuport: bibliosuport[at]bjastrasibiu.ro


marți, 16 martie 2021

16 MARTIE - CALENDAR CULTURAL

 SELMA LAGERLÖF

n. 20 noiembrie 1858, Östra Emterwik, Suedia - d. 16 martie 1940, Marbacka, Suedia

Scriitoare suedeză, prima femeie care primește Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1909 și prima femeie membră a Academiei Suedeze.

În opera literară a Salmei  Lagerlof predomină povestirea, legenda.

Opere reprezentative: Gosta Berlings (saga),  Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia, Jerusalem (roman), Împăratul Portugaliei (roman).

*


"Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia", publicată în două părți în anii 1906, 1907, tradusă în zeci de limbi, este o carte îndrăgită de copiii de pretutindeni.

    Nils Holgersson, eroul principal al cărții, este un băiat ale cărui "plăceri ieftine erau să mănânce, să doarmă și, cel mai mult, să facă pozne".

     Povestea este plină de personaje, cele mai multe fiind păsări și animale,un rol important în desfășurarea acțiunii având-ul gâștele sălbatice. 

    Cartea "Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia" este o "salbă" de povești fantastice și de legende (Legenda provinciei Jamtland, Legenda provinciei Uppland), armonios împletite cu descrierea Suediei și a tradițiilor sale.

    Gâștele sălbatice făcură mai multe popasuri lungi în timpul zilei. Găsiră în toate părțile miriști atât de minunate, încât nu se îndurau să se despartă de ele și abia spre amurg ajunseră în Dȧlsland. Zburară pe deasupra părții de nord-vest a acestei provincii, unde era și mai frumos decât în Värmland. Se aflau acolo atât de multe lacuri, încât uscatul trecea printre ele ca niște fâșii înguste și înalte. Pământul nu era bun de arat. În schimb copacilor le pria, iar malurile abrupte semănau cu niște parcuri încântătoare. În văzduh și în apă era ceva care reținea lumina soarelui, chiar după ce acesta apunea în spatele munților. Fâșii de aur jucau pe suprafețele negre și strălucitoare ale apei, iar deasupra pământului tremura o licărire de culoare roșie palidă, din care se iveau mesteceni alb-gălbui, plopi de munte de culoare arămie și scoruși galbeni-ruginii.

Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia, Comoara din Arhipelag - În drum spre mare

miercuri, 10 martie 2021

10 MARTIE - CALENDAR CULTURAL

 PETRE DULFU n. 10 martie 1856, Tohat, România - d. 31 octombrie 1953, București,                                                    România.

    A fost autor de basme, poet, profesor, traducător, doctor în filozofie.

    În anul 1871 a devenit membru și bibliotecar al "Societății de bibliotecă" devenită "Societatea de lectură a elevilor români din Gimnasiul din Baia Mare". Primele poezii originale le-a citit în Ședințele "Societății de bibliotecă".

    În perioada 1882 - 1887, la București îi cunoaște pe Ioan Slavici, pe Eminescu, Vlahuță, Hașdeu și alte personalități ale culturii românești.

    În anul 1894 a debutat editorial cu Isprăvile lui Păcală, lucrare premiată de Academia Română, apărută în zeci de ediții, care i-a adus scriitorului o mare apreciere și popularitate deosebită.

    În 1897 publică povestea în versuri Prințesa fermecată.

    Alte creații literare: Snoave, Odinioară, Ion Săracul, Zâna Florilor, Cei doi feți-logofeți cu părul de aur.

     Pentru Isprăvile lui Păcală și pentru traducerile din Euripide a primit numeroase premii din partea Academiei Române.

    Gruia lui Novac și Povestea lui Făt-frumos sunt alte două lucrări de referință din literatura române alături de Isprăvile lui Păcală.

sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Petre_Dulfu

Dulfu, Petre - Isprăvile lui Păcală, Editura Lucman, București, 2004





**

Printre-atâtea griji, necazuri, dacă n-ar mai fi și glume

Și povești pe lumea asta: ce s-ar face biata lume?

La-l poveștii farmec dulce, droaia grijilor se-alină;

Viețuim o clipă, două într-o lume mai senină.


Și povești sub soare-atâtea-s, câte flori când mai sosește!

Dar povești așa frumoase, graiul unde mai rostește,

Ca prin albele căsuțe ce-mpăneaz-a ta câmpie,

Ale tale văi și dealuri, mult frumoasă Românie?


O depănători maeștri ai poveștilor străbune,

Cu Ilene Cosânzene și cu feți viteji minune,

Câte ori copilăria-mi, lângă vatra încălzită,

Nu stătea să vă asculte seri întregi neadormită!


Și spre-a nu se pierde-n valma anilor ce vin și zboară,

Pentru cei din urma noastră, scumpa de povești comoară,

Din acele ce-auzit-am pe bătrâni demult spunându-mi,

Prins-am cu urechea una, ca s-o spun și eu la rându-mi.

...........................................................................................

Petre Dulfu - Isprăvile lui Păcală, Cuvânt înainte

**

Pentru mai multe informații privind documentele bibliotecii,

 puteți accesa catalogul online (http://www.bjastrasibiu.ro:8080/liberty/libraryHome.do)

 și serviciul de asistență bibliografică #BiblioSuport: bibliosuport[at]bjastrasibiu.ro


luni, 8 martie 2021

 GRIGORE VIERU

MI-E DOR DE TINE, MAMĂ

Sub stele trece apa

Cu lacrima de-o samă,

Mi-e dor de-a ta privire,

Mi-e dor de tine, mamă.




NINA CASIAN

MARTIE


Ultima ninsoare-a prins să cearnă...

Fulgul mare-a sărutat tăpșanul.

Mamă, când nici nu împlinisem anul,

Tu mi-ai arătat întâia iarnă.


Mi-ai purtat mânuța peste nea,

Ca să simt că-i rece, moale, bună,

Și-ai privit cu mine împreună

Țurțurul ca un tăiș de stea.


Toate anotimpurile-apoi,

Rând pe rând, le-ai colindat cu mine,

Ca să-nvăț mai iute și mai bine

Mândrele priveliști de la noi.


Și-n căsuța minții să încapă

Bogăția-atâtor înțelesuri

Câte spice se îndoaie-n șesuri,

Câte ceruri se răsfrâng în apă.


Tu, întâia mea învățătoare,

Cu povețe drepte calea-mi sameni

Și mă-ndemni spre dragostea de oameni

Ca spre cel mai scump dintre izvoare.


Știu că mă ferești de orice rău,

Și-ți mângăi cu palma mea cea mică

Bluza mirosind a levănțică,

Mamă, când mă strângi la pieptul tău.


Ultima ninsoare-ncarcă merii

Dar, curând, ce plini vor fi de floare!

Martie, mămico! Sărbătoare!

Sărbătoarea ta și-a primăverii...


vineri, 5 martie 2021

5 MARTIE - CALENDAR CULTURAL

 RADU STANCA - n. 5 martie 1920, Sebeș - d. 26 decembrie 1962, Cluj

dramaturg, poet, eseist, și regizor de teatru român.

Radu Stanca, originar din Sebeș, s-a născut pe 5 martie 1920, într-o familie cu tradiții intelectuale.

Debutul său ca poet este legat de perioada în care urmează cursurile Liceului G. Barițiu. unde, în revista școlară publică poezia "Mi-e dor". După acest debut și până în 1945, va publica în reviste literare versuri, articole și eseuri.

În anul 1938, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, pe care o va continua la Sibiu.

în anul 1942, Radu Stanca își ia licența "magna cum laude" în litere și filosofie cu Disertația despre "Problema cititului - Contribuții la estetica fenomenului literar", apărută în revista Transilvania.

La 1 octombrie 1956, se înființează la insistențele lui Radu Stanca, secția germană a Teatrului de Stat din Sibiu.

Pe parcursul vieții sale, a publicat poezii și articole despre arta spectacolului, eseuri, aforisme în  "Tribuna", "Contemporanul", "Steaua", "Viața românească" etc.

Se stinge din viață la doar 42 de ani, la Cluj, în urma unei afecțiuni pulmonare acute.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Stanca



**

RADU STANCA

CEA MAI FRUMOASĂ FLOARE


"Ce să-ți aduc, iubito, de pe mare?"

O întrebă în șoapte într-o zi.

"Din insule pierdute-n depărtare

Cea mai frumoasă floare care-o fi"


Abia se mai zărește-acum catargul.

Pe țărm cu ochii-nchiși și mâna-n sân

O fată albă, alb măsoară largul,

Și-n ochii ei clipește-un somn păgân.


Un an întreg prin insule cu soare

Corabia opri și strânse-n ea

Morman de flori, căci fiecare floare

Cea mai frumoasă-n felul ei era.


Dar florile prea multe, într-o seară,

Cu pești de aur prinși la subțiori,

Corabia de foc o scufundară,

Și toți muriră-ncolăciți de flori.


Pe țărm stau două fete-n așteptare:

"Ce ți-ai dorit ca dar în acest an?"

"Nu-mi mai aduc aminte. Mi se pare -

Cea mai frumoasă scoică din ocean"...




luni, 1 martie 2021

PRIMĂVARĂ

EMINESCU

ȘI ERA PLOAIE CU SENIN


Și era ploaie cu senin

    Senin cu ploaie

 Salcâmii ramurile-nclin

    Și le îndoaie.


Acuma toți ei înfloresc

    De primăvară,

Ș-un dulce miros răspândesc

    În dalba sară.


Un mândru soare scânteind

    Pe bolta-albastră

El bate ploaia șiroind

    Pe-a ta fereastră.


Și-n haină albă tu apari

    Cu pasuri line

Și numai ochii tăi cei mari

    Privesc la mine.


Atât de dulce și de plin

    C-așa văpaie

Ah, era ploaie cu senin

Senin cu ploaie.

**



 ION LUCA CARAGIALE

PRIMĂVARA


Când plouă lin în primăvară,

Toți zic: "Să dea Domnul, să dea!"

Și de te culci pe prisp-afară,

Mai vezi pe cer și câte o stea...


E cald, și ploaia răcoroasă

Ozon în aerul curat

În urmă-i lasă: drăgăstoasă

Natura toată-i un pupat.


Se pupă corbi de bucurie

că au scăpat de iarna grea:

Se pup brabeți cu gălăgie,

Și iată și o rândunea...


Și-o barză calcă cu măsură

Cu pasul grav, explorator,

Se plimbă chiar prin bătătură

Cu aerul nepăsător.


Gând plouă toate germinează:

Pământul liber de zăpezi,

Spălat de ploi, se decorează

Cu mii de mii de muguri verzi...


În țarini grâul încolțește,

În dealuri via o dezgrop;

De ploaie tot se-nveselește,

Pe orice frunză e un strop.


Și soarele o caldă rază

Trimite pe furiș prin nori;

Iar flori și păsări ca să-l vază

Se-nalță, zboară către zori.