Sibiul învăluit în ceață,
într-o dimineață
cu parfum de magnolii
și triluri de primăvară,
invocând soarele să răsară
din ceață.
vedere de pe terasa Bibliotecii Județene ASTRA
🔏 📖 ✍
Ion Mircea
Sibiul în ceață
Prea mult în lumină în prima parte a vieții,
Mi-e corpul un film tot mai șters, nevăzut
și ceața îi mușcă marginile.
În Piața Aurarilor e ceață,
Urc scara Fingerling și-i ceață
și sus, pe Scara Fingerling, în ceață
un dans valah cu clopoței
din secolul al XVI-lea, în ceață.
Urmez prin fața unei ceasornicării,
iarăși, se-ntunecă devreme
și e ceață,
lumina dinăuntru face din fereastră
fereastra unui orologiu monstruos, de ață,
un chip de dincolo privește trecătorii
printre arătătoarele orologiului, în ceață.
Acum că s-a sfârșit chiar totul
și noaptea către mine tot mai duios adie,
strâng căile acestea curbate înspre centru
și din focar, ca dintr-o altă viață,
același vernisaj cu ceață
ca într-o luptă veche reînvie.
(în volumul "Visteriile cetății", Editura Institutului Cultural Român, 2008)

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.