31 AUGUST - ZIUA LIMBII ROMÂNE

"Alăturăm observația cum că  limba, alegerea și cursivitatea expresiunii în expunerea vorbită și scrisă, e un element esențial, ba chiar un criteriu al culturii. Maturitatea culturii publice, a spiritului poporal se manifestă cu deosebire în limba sa și, între culții unui popor se numără numai aeia care au suit înălțimea și domină terenul întreg".

"Măsurariul civilizațiunii unui popor astăzi este o limbă sonoră și aptă a exprima prin sunete noțiuni, prin șir și accent logic cugete, prin accent etic sentimente".

MIHAI EMINESCU

*

Trăiască frumoasa și cumintea limbă română! Fie în veci păstrată cu sfințenie această scumpă carte-de-boierie a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzanie.

 I. LUCA CARAGIALE

*

S-ar putea crede că întreaga natură a ostenit la zidirea Limbii Române.

GRIGORE VIERU

*

**

"Cultivarea limbii înseamnă, în primul rând, asigurarea exprimării corecte - conform normelor limbii literare actuale- și, la nivel superior, rafinarea și îmbogățirea ei. În ambele accepții, cultivarea limbii vizează" toate componentele exprimării orale și scrise, deci pronunțarea - ortoepia -, scrierea - ortografia și punctuația - , vocabularul și gramatica, în toate urmărindu-se și adecvarea stilistică, iar gramatica nu este o componentă oarecare a exprimării corecte, ci una pe care se bazează multe reguli de scriere și chiar unele de pronunțate, precum și distincția între unele sensuri lexicale".

Mioara Avram, "Gramatica pentru toți", Humanitas, 2001, p. 12

 

        SFÂRȘITUL VERII

                    de Ana Blandiana

De la un timp observasem
Că, atunci când nu eram atentă,
Câte-o frunză
Se făcea deodată transparentă,
Iar apoi, profitând De cel mai mic vânt,
Cădea pe pământ.
Şi, cum eu eram ocupată
Să vă povestesc vouă
Spuse şi nespuse, întreaga livadă
A rămas într-o zi sau două fără frunze.
În schimb, la picioarele pomilor
Până sus în vie,
Se întindea un covor minunat
De mătase ruginie.
Am întrerupt bineînţeles scrisul
Şi-am pornit să-mi inspectez
paradisul,
Şi, după un control sever făcut,
Am ajuns la o concluzie de necrezut:
Printre frunze de aur şi flori ofilite,
Vara era pe sfârşite,
Și, dacă vreți să nu v-ascund
nimic,
Venise şi toamna un pic.
Tot în ținută de gală
Rândunicile, întreaga familie,
Porniseră înspre o ţară tropicală în călătorie.
Şi-am descoperit deodată cu mirare,
Că Arpagic se făcuse mare.
De-acum înainte, e clar,
Nu am mai să vă scriu nimic extraordinar.
Și totuși, nu ne putem despărţi înainte de a vă povesti
Ultima întâmplare din grădina mea:
Alb, strălucitor, făcut anume pentru copii,
Ca o minune printre jucării,
Mi-a căzut în carte-un fulg de nea.

 

26 AUGUST - Ziua Internațională a Câinelui

                   

    Un loc confortabil de dormit, hrană și spațiu suficient pentru joacă dar mai ales afecțiune, fac din animalul de companie preferat cel mai bun și mai fidel prieten.

    Mereu în preajma și în locuințele oamenilor, animalele de companie devin parte din familiile noastre, aducând o stare de bine în viața de zi cu zi.

    Le îndrăgim pentru că ne fac viața mai frumoasă, pentru că ne înduioșează și ne emoționează cu aspectul și comportamentul lor, ne oferă siguranță și protecție iar devotamentul de care dau dovadă ne impresionează uneori până la lacrimi.

    Rămân prieteni pe viață atunci când le oferim nu doar un nume și hrană ci mai cu seamă afecțiune - o duioasă îmbrățișare în fiecare zi poate face minuni.

*

    Câinele a apărut pentru prima dată în Eurasia, acum aproximativ 13000 de ani. Dacă la început a fost considerat descendent al lupului cenușiu, în 1993, un institut american - Simithsonian Institute of Mammalogist - a reclasificat câinele ca subspecie a lupului. În Siberia și în Belgia au fost descoperite urmele unor câini domesticiți în urmă cu aproape 33000 de ani.

    Majoritatea animalelor de companie sunt urmașii celor care, într-un fel sau altul, le-au fost de folos oamenilor de-a lungul istoriei. Câinii îi însoțeau pe oameni ziua la vînătoare și noaptea îi păzeau. Comportamentul și atitudinea lor în preajma omului în situații dificile, periculoase, fac din aceste minunate patrupede adevărați eroi.

    În semn de recunoștință pentru faptele lor minunate, pentru sacrificiul și devotamentul lor,  sau chiar și numai pentru prezenta lor în viețile noastre, câinii  au devenit personaje îndrăgite în cărțile copilăriei sau în cărți de aventuri și documentare, pe care le descoperiți cu încântare și bucurie în rafturile bibliotecii.

*

 *

**

**

CURIOZITĂȚI din lumea câinilor:

👉 Cel mai mic cățel din lume trăiește în Kentucky și este mai mic decât o doză de suc.

    Unii câini de zăpadă, cum sunt malamuții de Alaska, își înfășoară cozile în jurul capului, folosindu-le ca pe niște fulare călduroase, care îi protejează de zăpadă.

    Multe rase de câini au două rânduri de blană - una moale, dedesubt, și una mai aspră, deasupra, Astfel corpul rămâne cald, iar pielea nu se udă, ca și cum ar fi protejată de o jachetă impermeabilă.

                                                    National Geographic Kids, Totul despre animalele de companie, București, Litera, 2016

    

 

RONDELUL ROZELOR DE AUGUST

                                        Alexandru Macedonski

Mai sun încă roze - mai sunt

Și tot parfumate și ele

Așa cum au fost și acele

Când ceru-l credeam pe pământ.

Pe atunci eram falnic avânt...

Priveam, dintre oameni spre stele, -

Mai sunt încă roze - mai sunt,

Și tot parfumate și ele. -

Zadarnic al vieței cuvânt

A stins bucuriile mele,

Mereu când zâmbesc uit, și cânt,

În ciuda cercărilor grele,

Mai sunt încă roze - mai sunt.

*