DATINI STRĂMOȘEȘTI

DATINI STRĂMOȘEȘTI
de CRĂCIUN și ANUL NOU


Colindele din seara Anului Nou, Plugușorul, Sorcova și Vasilca, ca și cele din Ajunul Crăciunului, au scopul de a ura gazdelor ce ascultă, ca anul ce începe să fie mănos și îmbelșugat.

SORCOVA

Cu o crenguță de măr din hârtie colorată și poleită, copiii de 5-6 ani și până la 9-12 ani, umblă în ziua de Anul Nou pe la casele locuitorilor, sorcovindu-i de mai multe ori cu această rămurică și urându-le ani mulți și fericiți.
Practicat din timpurile cele mai vechi, mai întâi numai în Țara Românească, apoi și în Moldova, acest vechi și străvechi obicei a cunoscut la noi în țară o dezvoltare mare, încât pe vremuri marele logofăt de obiceiuri , mergea în mare ceremonie cu sorcova verde și aurită și sorcovea pe Vodă, urându-i sănătate de calendele cele noi ale anulu.
De fapt, la noi s-a păstrat acest obicei și astăzi.
În legătură cu această datină, este și urarea pe care o fac flăcăii semănând prin casele oamenilor sau peste trecătorii ulițelor, grâu, secară, orz sau meiu. Acești colindători ca și copiii care sorcovesc, spun între altele:

 "Anu Nou a venit

Pe când eram adormit

Și mi-a spus cu șoapte line

Să iau sorcova cu mine,

Să mă duc să sorcovesc

 pe cei care mă iubesc.

Sorcova de la bătrâni,

A fost dată la români,

Ca un semn de-mbelșugare,

La Anu și la mai mare...

Sorcova vesela

Să trăiți, să înfloriți,

Ca un măr, ca un păr,

Ca un fir de trandafir:

Înalt cât casa,

Verde ca mătasa,

Câte cuie sunt pe casă,

Atâția bani să fie pe masă,

La Anu și La mulți ani".

Anul Nou cu pace

Și cu sănătate

Cu spor întru toate.

                                     Pantelimon Miloșescu - Datini strămoșești de Crăciun și Anul Nou