Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 29 iunie 2024

Luna Copiilor - Poveştile copiilor

 8 Povestiri (hazlii) de vacanţă

în 

8 povestiri de vacanţă

                            de Adina Popescu

                                (autoarea îndrăgitei cărţi pentru copii 8 Povestiri de pe Calea Moşilor)


La mare

un sejur durează douăsprezece zile

🌊 🔊 🙋

(prima zi de plajă)


- Mama, pot să iau şi formele? (pentru nisip) ]ntreb eu.

- Adina, nu le lua azi.  ... o să ne mutăm ăn camera de la etaj şi le scot eu din bagaj. Ia-ţi doar colacul!

- N-are colac, e spart! spune Anton odată cu ultima îmbucătură. I-am promis că luăm altul aici.

- Atunci hai să mergem! ne grăbeşte mama şi se îmbracă repede cu o rochiţă subţire peste costumul de baie. Ca să găsim deschis la colaci.

    Hotelul nu e chiar atât de aproape de mare.. [...]. Mergem şi ne tot oprim - ca să cumpărăm colac, ca să-mi iau eu floricele de porumb sau îngheţată la cornet. În cele din urmă, ajungem pe plajă pe la ora patru, deja soarele nu mai arde prea tare, se îndreaptă spre apus. Ne descălţăm de sandale şi înaintăm prin nisipul cald, unul după altul, ca şi cum am păşi pe lună sau printr-un deşert. Ne îndreptăm spre mare, găsim un loc care ne convine, ei scot rogojinile din genţile de plajă, le scutură, le întind.

    - Adina, nu intra direct în apă, Stai întâi umpic la soare!

    Dar eu nu mai am răbdare. Îmi iau colacul cel nou deja umflat, de la magazinul cu colaci, şi mă tot duc spre mare. Anton îşi lasă ochelarii pe rogojină , vine în spatele meu, atingem cu picioarele primul val, el se strâmbă:

    - E prea rece!

    Însă mă ia de mânăşi înaintăm tot mai mult prin apă, călcăm pe scoici care ne înţeapă tălpile, dăm la o parte algele. Mama a rămas pe rogojină şi ne face cu mâna. Suntem deja departe, în largul mării, care ne ajunge până la brâu. Apoi ne facem curaj şi intrăm cu totul în apă., dăm din mâini şi din picioare, adică înotăm şi ţipăm amândoi de bucurie. E prima baie în mare din aceste sejur de douăspreyece yile din staţiunea Venus.


    Recepţionerul a-a ţinut de cuvânt şi ne-a muatat într+o cameră de la etajul patru.Acolo sunt şi mai mulţi ţânţari. însă Anton îi vâneayă în fiecare seară cu pernele!

 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.