"Uităm  că viața  are sens unic și că  acest sens este Invierea"

                     PR.Constantin Necula

🌈🌈🌈

MIHAI EMINESCU

ÎNVIERE

Prin ziduri înnegrite, prin izul umezelii,

Al morţii rece spirit se strecură-n tăcere;

Un singur glas îngână cuvintele de miere,

Închise în tratajul străvechii evanghelii.

C-un muc în mâni moşneagul cu barba ca zăpada,

Din cărţi cu file unse norodul îl învaţă

Că moartea e în luptă cu vecinica viaţă,

Că de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-şi prada.

O muzică adâncă şi plină de blândeţe

Pătrunde tânguioasă puternicile bolţi:

"Pieirea, Doamne Sfinte, căzu în orice colţ,

Înveninând pre însuşi isvorul de vieţe.

Nimica înainte'-ţi e omul ca un fulg,

Ş-acest nimic îţi cere o rază mângâioasă,

În pâlcuri sunătoare de plânsete duioase

A noastre rugi, Părinte, organelor se smulg".

Apoi din nou tăcere, cutremur şi sfială

Şi negrul întuneric se sperie de şoapte ...

Douăspreyece pasuri răsună ... miez de noapte ...

De-odată-n negre ziduri lumina dă năvală.

Un clocot lung de glasuri vui de bucurie ...

Colo-n altar se uită și  preoți  și  popor, 

Cum din mormânt răsare Christos învingător

Iar inimile toate s-unesc în armonie.