POEZIILE TOAMNEI

 FRUNZA

de George Călinescu

Din frunzele ce-n geam

Azi s-au lovit într-una,

Căzând sub pom morman,

Ți-am pus în carte una.

Bătând în roșiatic,

Ca un țesut domnesc,

Cu fire de jăratic

Ce încă mai sclipesc.

E moale ca atlazul,

Și ca o gură mută

Ce străbătând obrazul

Pe pleoape te sărută.

Precum într-un ghioc

Asculți al mării hohot,

În foaia mea de foc

Cad frunzele cu șoșot.

Auzi foșnirea lină,

Suspinul lor ușor,

Atunci când prin grădină

L-empinge un picior.

Sau când le-alungă vântul

Pe drumuri și-n orașe,

Cântând pe tot pământul

Preludii uriașe.

O, Til, și-am pus în carte

O frunză de atlaz,

Prin care de departe

Te mângâi pe obraz.