ERUS ȘI VALEA GENEROZITĂȚII
Erus rămase neclintit, neîndrăznind să facă nici măcar un pas înainte. Știa în adâncul sufletului că generozitatea nu fusese niciodată punctul lui forte. Nu era deloc genul de copil care să împartă lucrurile cu alții, și asta îi dădea un sentiment de nesiguranță , mai ales aici, în Valea Generozității, unde atât de multe depindeau de el ...
- Hai, Erus, să mergem, îl încurajă Alpi, simțind că ceva îl apăsa pe tânărul prinț.
- Mă tem că nu voi reuși, îi mărturisi îngrijorat Erus. Niciodată n-am fost generos. Încă de mic, nu voiam să dăruiesc jucăriile mele nimănui. Nu suportam nici măcar ideea ca altcineva să se joace cu ele câteva minute. Chiar și după ce am crescut și nu mă mai jucam cu ele, tot nu voiam să le dau altor copii care nu aveau. Pe lângă asta, nu m-am gândit niciodată să dăruiesc ceva fără să caut să primesc altceva în schimb. Mi se părea normal să primesc mereu câte ceva. Și aste nu cred că e generozitate.
- Erus, nu mai ești copilul care a plecat în această călătorie...
- Dar cine sunt?
Ești prințul care a reușit să treacă prin Valea Răbdării și să aducă din nou Soarele pe cer, nu uita asta! Lasă lumina din tine să strălucească și totul va fi bine, la fel cum s-a întâmplat cu Soarele.
Generozitatea este în tine, este la fiecare dintre noi, tot ce trebuie să faci e să o lași să iasă la iveală, așa cum ai procedat și cu răbdarea.
Erus respiră adânc. Cuvintele lui Alpi îl încurajau și îi dădeau putere. Da, avea dreptate, chiar era prințul care adusese Soarele pe cer și sigur va reuși să treacă și de această vale.
Așa că își frecă ușor tălpile pe iarba verde și o porni încrezător mai departe.
Alec Blenche - Erus și Valea Generozității
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.