13 MAI - ZIUA DORULUI

13 MAI -ZIUA DORULUI

DOR - cuvânt 
și simțire românească
DORUL este focul în care ard speranțele, dorințele, durerile, iar cenușa ce rămâne reprezintă amintirile.
                                                                        Octavian Paler
*
Dorința este amintirea a ceea ce a fost, dorul - a ceea ce va fi.
                                                                        Grigore Vieru
*
Valul este dorul mării de a săruta țărmul.
                                                                      Lucian Blaga
*
Când ți-e dor de cineva, să nu închizi ochii. Are să-ți fie și mai dor.
                                                                   Tudor Mușatescu
***

Despre cuvântul DOR și despre trăirile și simțirile pe care le aprinde în sufletele noastre rostirea LUI, s-a vorbit frumos și pe înțelesul celor mici, elevi în clasa a II-a la Școala Gimnazială nr.25(învățătoare Raveca Tibori) care au fost oaspeții bibliotecii noastre, luni, 14 mai.

 Împreună  am sărbătorit ZIUA DORULUI cu momente inedite, bucurându-ne de prezența distinsei doamnei LERIDA BUCHHOLTZER, actrița la Teatrul Național Radu Stanca din Sibiu, căreia îi mulțumim pentru momentele frumoase de recitări din lirica eminesciană, care ne-au emoționat și ne-au încântat  sufletul.

 De la dorul incomensurabil și nestăpânit de țară, la dorul din drag de mama și de toti cei care fac parte din viața noastră de zi cu zi, a fost o frumoasă preumblare într-un microcosmos planetar în care oameni, plante, animale, viețuiesc în armonie cu macrocosmosul universal pentru că, dorul este fiorul plăcut care le însuflețește pe toate, înnobilând-ul pe om!

Jocul de litere propus de doamna învățătoare a fost nu doar un moment de logică și perspicacitate în aranjarea cuvintelor "contra cronometru" cât mai cu seamă o dovadă morală incontestabilă a frumuseții caracterului și a purității sufletești cu care acești copii minunați ne-au impresionat.

 A venit apoi momentul lor, al micilor și talentaților cititori.
Din dor de dorul mamei și din drag de bunici, de frați, de surori, au citit versuri sensibile și emoționante.
                             

Am încheiat în aceeași notă de emoție firească, rostind și simțind românește Dorul româncei din poezia lui Vasile Alecsandri.

A fost frumos, așa cum este mereu, pentru că împreună știm să face doar lucruri frumoase!