TRADIȚII LA ROMÂNI:DRAGOBETELE

24 FEBRUARIE (DRAGOBETELE)

Cu acestă zi începe primăvara, Dragobetele fiind cap de primăvară. Dacă e timp frumos, tinerii se duc de culeg ghiocei. Dragobetele se serbează nu se lucrează, pentru a fi ferit de boli. E ziua dragostei . Se începe orice lucru pentru casă, că merge cu spor. Nu se lucrează la câmp, în ateliere sau în curte că-i rău de friguri. Această sărbătoare o țin și păsările: ele se strâng în stoluri și ciripesc, apoi se logodesc și încep să strângă cele trebuincioase, ca să facă cuiburi.Când cineva lucrează în ziua de Dragobete, cântă ca toate păsările.

                                                                       
                                                                               Marcel Olinescu - Mitologie românească
                             

                   

***

DRAGOBETELE, SĂRBĂTOAREA TINERETII ȘI A IUBIRII

Ziua lui Dragobete, divinitate mitologică similară lui Eros și Cupidon, zeul tinereții și al iubirii în mitologia românească, coincide din punct de vedere al calendaristicii ortodoxe cu Sărbătoarea Aflării Capului Sfântului Ioan Botezătorul.

Dragobetele este considerat a fi fiul Dochiei, un tânăr chipeș. foarte iubăreț. La daci el era zeul care, oficia în cer la începutul primăverii nunta tuturor animaleor. Mai târziu, această tradiție s-a extins și la oameni, astfel că, de Dragobete, fetele și băieții se întâlnesc pentru ca iubirea lor să fie trainică, precum cea a păsărilor care se logodesc în aceeași zi.

Este un moment de armonie deplină între Micro și Macrocosmos.

Există o motivație profundă a preluării obiceiurilor păsărilor din moment ce păsările erau privite ca "mesagere ale zeilor"(cuvântul grecesc pasăre înseamnă chiar "mesaj al cerului").

Dragobetele este și o Sărbătoare a veseliei, o ZI a bucuriei de A FI și A IUBI ROMÂNEȘTE.

*****

De treci codrii de aramă, de departe vezi albind
Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint.
.............................................................................

Lângă lacul care-n tremur somnoros și lin se bate,

Vezi o masă mare-ntinsă cu făclii prea luminate,

Căci din patru părți a lumii împărați și-mpărătese

Au venit ca să serbeze nunta gingașei mirese;

............................................................................... 

Acum iată că din codru și Călin mirele iese,

Care ține-n a lui mână mâna gingașei mirese.

................................................................................                                                        

Poemul Călin- file din poveste publicat în 1876, prelucrează motivul folcloric al zburătorului (în mentalitatea populară, zburătorul este o ființă supranaturală care naște în sufletele tinerelor fete primul fior al iubirii).

*

După ce au aflat câteva lucruri interesante despre simbolistica și semnificația zilei de 24 februarie, într-un moment poetic inedit, elevii clasei a VII-a de la Școala gimnazială nr. 25, îndrumați de doamna profesoară Luminița Radu, au regizat poemul eminescian(partea a VIII-a: nunta împărătească și nunta gâzelor)într-un mod inedit(un preambul la concursul de recitări de mâine).

Le dorim mult mult succes și multe realizări artistice!