NOAPTEA CERCETĂTORILOR
la Biblioteca ASTRA
Dragi prieteni ai Bibliotecii,
Vineri, 30 septembrie,
cu ocazia evenimentului "Noaptea cercetătorilor",
la sediul Bibliotecii Județene ASTRA vă așteaptă o serie de activități interesante:
sesiuni de lectură pentru copii, proiecții de filme documentare, atelier de tipografie, etc.
La sediul filialei Valea Aurie,
vă așteptâm cu publicații interesante
din diverse domenii de informare și cercetare.
La filiala Valea Aurie, Atelierul de lectură aduce împreună tot mai mulți iubitori ai cărții!
Crește numărul copiilor pasionați de lectură cu fiecare întâlnire a noastră!
Bucuria lecturii și folosul ei le motivează dorința de a fi împreună și de a călători
în Universul Cărții descoperindu-i farmecul și rostul.
Lectura ne unește!
Chiar și cei mai mici participanți care încă nu stăpânesc arta cititului, se bucură de mirajul cuvintelor rostite frumos, cu talent și curaj, de către cei mai mari cititori.
CTITUL este o ARTĂ! CUVÂNTUL rostit frumos și corect stă la temelia unor lecturi frumoase, plăcute, reușite.
Lectura bucură sufletul și hrănește mintea!
https://ro-ro.facebook.com/bibliotecasibiuastra/
LUCIAN BLAGA
MELANCOLIE
Un vânt răzleț își șterge lacrimile reci
pe geamuri. Plouă.
Tristeți nedeslușite-mi vin, dar toată
durerea,
ce-o simt, n'o simt în mine,
în inimă,
în piept,
ci 'n picurii de ploaie care curg.
Și altoită pr ființa mea imensa lume
cu toamna și cu seara ei
mă doare ca o rană.
Spre munți trec nori cu ugerele pline.
Și plouă.
UITĂ-TE
Uită-te, încă e rouă
Și toamna începe să-și țeasă
Foile galbene-n suflete,
Pale neliniști în pomi de mătasă.
Și uită-te, noaptea e rece
Și vara-i alături dar frunzele pică,
Și uităte, -i rece dar trece
Fiorul fierbinte de care ni-i frică.
AGATHA CHRISTIE
(AGHATA MARY CLARISSA MILLER)
n. 15 septembrie 1890, Torquay, Devon, Anglia - m. 12 ianuarie 1976, Wallingford, Oxfordshire, Anglia.
Agatha Christie a fost scriitoare engleză de romane, povestiri scurte și piese de teatru polițiste.
**
În topul preferințelor de lectură la categoria romane și povestiri polițiste, și în acest an, se află scrierile Agathei Christie, în biblioteca filialei regâsindu-se peste patruzeci zeci de volume.
Vă așteptăm să descoperiți ineditul acestor scrieri, participând la dezlegarea misterelor împreună cu personajele memorabile îndrăgite deja, Hercule Poirot sau Miss Jane Marple.
14 SEPTEMBRIE:
CALENDAR LITERAR - GEO BOGZA
n. 6 februarie 1908, comuna Blejoi - d. 14 septembrie 1993, București
CARTEA OLTULUI
**
"Cu Cartea Oltului, Geo Bogza se așază în literatura epică a noastră ca un hăulitor poet, ca un homeric letopiseț, ca un giuvaergiu al cuvântului, un artizan al frazei, un rapsod al cântecului de străfunduri".
Ștefan Roll
**
A DOUA CONFRUNTARE CU MUNȚII
...................................................................................
Vulcanici, munții pe care Oltul îi străbate sunt atât de tociți, încât par un fund de ocean, peste care neîncetat s-ar rostogoli uriașe talazuri. Dintre tumulii de lavă, doi mai înalți se ridică pe un mal și pe altul, ca o poartă bizară, spre un regat de temple năruite. În jurul lor, ceilalți se țin strâns, asemeni orbilor, când se tem să nu se piardă unii pe alții.
Aceste conuri roase de vreme sunt, în schimb, acoperite de o pădure cum Oltul n-a mai întâlnit niciodată. Trunchiuri, purtate de aspirația înălțimii, țâșnesc spre cer, ca sub impulsul vechilor erupții. Crescute din lava împietrită, ele au tăria unor coloane de granit. Oare n-au bântuit furtuni pe aici, sau zadarnică le-a fost înverșunarea? Atât de stranii, atât de dureros mai albesc, în amintirea Oltului, pădurile prin care a curs odinioară, pădurile de brad, pustiite.
Aici, chiar cele mai năprasnice vijelii scutură, cel mult, crengile stejarilor, pardosind cu ghindă un larg teritoriu. Turme întregi de mistreți o ronțăie cu lăcomie, cotrobâind prin ruinele vulcanilor. Însă, oricât de mult le-ar plăcea să macine între măsele micile inimi de lemn, altul e mirajul ce se exercită asupra imaginației și foamei lor sălbatice. Spre toamnă, vântul le aduce în nări, dulce și ațâțătoare, mireasma lanurilor de porumb. Adulmecând-o, ei abia așteaptă căderea nopții. Dar când, înebuniți de poftă, dau să iasă din pădure, se opresc, ascultă, șovăie, și nu îndrăznesc: odată cu întunericul, ceva începe, ce le paralizează chiar cele mai feroce instincte.
..............................................................................................................................................................
*****
14 SEPTEMBRIE
ZIUA NAȚIONALĂ A MUNȚILOR
OCTAVIAN GOGA
O RAMURĂ ÎNTÂRZIATĂ
Nu ți-a fost dat să vezi vreodată,
Când toamna palidă coboară,
Într-o grădină despoiată,
O ramură întârziată
Ce-a înflorit a doua oară?
Nu te-ai oprit atunci în cale
Să te întrebi ce taină, oare,
Ascund înțelepciunii tale
Înfriguratele petale,
Ca mâine stinse, fără soare?...
Și dac-o blândă-nduioșare
Ți-a frânt o clipă-n ochi lumina,
Cum stai așa, întrebătoare,
Uitându-te la biata floare,
Ai înțeles a cui e vina?
E raza, care toamnei mute
I-a dat fiorul primăverii,
Și-n preajma morții abătute
A picurat, pe neștiute,
Un strop din cântecu-nvierii...
10 SEPTEMBRIE 2022: AVRAM IANCU
150 DE ANI DE LA MOARTEA REVOLUȚIONARULUI ROMÂN PAȘOPTIST
AVRAM IANCU
n. 1824, Vidra de Sus - 10 septembrie 1872, Baia de Criș, Hunedoara
avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în
Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, conducând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare maghiare.
***
Ce mare bucurie să fiu întâmpinată în miez de zi de zâmbetele radioase ale copiilor și de dorința lor nestăpânită ( pot spune chiar fără să exagerez, de dorul lor) de Lectură! Deși acum două zile ne-am reîntâlnit în cadrul Cercului de lectură, și ne-am simțit atât bine în lumea cărților și am trăit alături de personaje îndrăgite sau mai puțin cunoscute, azi, încă din priviri și apoi prin implorări drăgălașe, copiii și-au spus dorința de a organiza ad-hoc Cercul nostru. Nici n-au apucat să treacă vreo zece minuțele de la hotărârea noastră, că au și năvălit în bibliotecă, plini de energie și de nerăbdare, acești copii minunați care au înțeles cât de important este cititul ( cititul corect și cursiv) și
cât de minunat este universul cărților.
ZIUA LIMBII ROMÂNE
*
GEORGE COȘBUC
GRAIUL NEAMULUI
„Fie-a voastră-ntreagă ţară,
Şi de cereţi, vă mai dăm,
Numai daţi-ne voi graiul
Neamului” – Şi se sculară
Să ne vremuiască traiul
Câţi duşmani aveam pe lume!
Graiul ni-l cereau anume,
Să-l lăsăm!
Dar nestrămutaţi strămoşii
Tot cu arma-n mâini au stat:
Au văzut şi munţi de oase,
Şi de sânge râuri roşii,
Dar din ţara lor nu-i scoase
Nici potop şi nici furtună.
Graiul lor de voie bună
Nu l-au dat!
Astăzi stăm şi noi la pândă,
Graiul vechi să-l apărăm;
Dar pe-ascuns duşmanii cată
Să ni-l fure, să ni-l vândă.
Dacă-n vreme tulburată
Nu ne-am dat noi graiul ţării,
Azi, în ziua deşteptării,
Cum să-l dăm?
Repezi trec cu vifor anii,
Ispitind puterea ta,
Neam român! Cu ură mare
Vor căta mereu duşmanii
Graiului român pierzare;
Dar să piară ei cu toţii:
Nu l-am dat, şi nici nepoţii
Nu-l vor da!
ALEXEI MATEEVICI
LIMBA NOASTRĂ
Octavian Goga
MARE AETERNUM
Eternă mare, ca și-odinioară,
Fără hotar și fără de hodină,
De întrebări și neastâmpăr plină,
Azi goana mea la malul tău coboară.
Cu tresăltări de ape și lumină
Oglinda ta prelung mă înfioară,,
Și-nchise răni încep din nou să doară,
Din flăcări vechi ce-n mintea mea se-mbină.
Pe rând, pe rând, eu simt cum reînvie
Cîntată parcă-n surle și chimvale,
Uitata noastră-mpărăție.
Și nu mai știu ce mi se par mai grele:
Povețele nemărginirii tale,
Sau tainele adâncurilor mele.
***
