ZIUA LIMBII ROMÂNE

 31 AUGUST

ZIUA LIMBII ROMÂNE

***

LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA

NICHITA STĂNESCU despre

LIMBA ROMÂNĂ

*

    A vorbi despre limba în care gândești, a gândi - gândirea nu se poate face decât numai într-o limbă - în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decât exprimată în limba română. ...Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanță aparte îmi dau seama că are! Această observație, această relevație am avut-o abia atunci când am învățat o altă limbă. 

    Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi mununate și frumoase! Dar atât de proprie, atât de familiară, atât de intimă îmi este limba în care m-am născut, încât nu pot considera altfel decât iarbă. Noi, de fapt, avem două părți coincidente, odată este patria de pământ și de piatră și încă odată este numele patriei de pământ și de piatră.

    Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o  patrie. LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvorăste, de aceea, pentru mine viața se trăiește.

    Cinstea vieții mele și idealul vieții mele sunt acelea de a fi așternutul pe care la nesomn să se poată odihni oricând sufletul  țării.

    Visul vieții mele este să fiu cina la care stă vorbirea țării mele când îi este sete de un vin și de un viu.

Nichita Stănescu, Respirări, Editura Sport-Turism, București, 1982, p.7

    

PRIETENII NATURII = PRIETENII CĂRȚILOR

 Dragi copii,

Încă mai este VACANȚĂ!!!😂

Bucurați-vă de NATURĂ! 🌴⚘ 🐦 ☀

!Bucurați-vă de CĂRȚI! 📑📚

    Bucurați-vă de CĂRȚILE DESPRE NATURĂ  📖📕în care veți afla informații explicative, lămutitoare și foarte folositoare!!!

    O simplă drumeție în pădure, dragi copii, în compania bunicilor, părinților și a prietenilor necuvântători,vă va încânta și fascina în egală măsură pentru că peste tot în jurul vostru, în arboti, pe pământ, în aer, veți descoperi lucruri noi șio mulțime de alți prieteni necuvântători se vor arăta privirii și curiozității voastre.

    LOLA DESCOPERĂ LUMEA - ÎN PĂDURE este mai mult decât o carte, este o invitație permanentă în universul atât de complex dar și de accesibil nouă, tuturor. Este bucuria de a împărtăși cu toți cei dragi dar și cu toată lumea frumusețea NATURII și miracolelel ei!

   O călătorie alături de LOTTA, ZOZO și bunicul ei este cel mai nimerit prilej de a descoperi o lume minunată, în adevăratul sens al expresiei, în care trăiesc veverițe jucăușe, căprioare timide, arici somnoroși cuibăriți în mușchiul moale, confortabil, o scorbură-adăpost pentru vulpi și muulte altele.

***

    Dragi copii din comunitatea Valea Aurie, sunteți privilegiați să vă bucurați de cea mai mare suprafață de verdeață și de cel mai curat aer din orașul nostru drag!

    PĂDUREA DUMBRAVA și arealul ei limitrof este oricând prilej de drumeție și de recreere și de cunoaștere!

    Traseul tematic Descoperă secretele natturii din arealul pădurii Dumbrava are o lungime de 1 km, este marcat de 18 coduri QR, are un grad de dificultate ușoară, cu o durată de parcurs de 30 - 40 minute și este un traseu tematic linear.

    Un prilej de drumeție ușoară, frumoasă și folositoare pentru noi toți!

    Cu o enciclopedie alături și cu multă voie-bună, porniți în drumeție, bucurați-vă din plin de frumusețea pădurii!!! 

AUGUST - CALENDAR LITERAR : PANAIT ISTRATI

n. 10 august 1884, Brăila - d. 16 aprilie 1935, București

    A fost un scriitor român de limbă română și franceză.

    Opere semnificative: Chira Chiralina, Ciulinii Bărăganului, Moș Anghel, Codin

BIBLIOTECA ȘCOLARĂ

MOȘ ANGHEL

Povestirea Moș Anghel scrisă în trei părți prezintă viața unei familii scindate și destinul tragic al lui Moș Anghel, personajul principal, descris excepțional de autor.

Povestirea este presărată cu descrieri de natură din ținuturile Brăilei, Călărașilor și ale Galațiului de o frumusețe aparte:

................................................................................................................................................

    Rămăsei singur sub cortul pe care un vânt ușor îl făcea să plescăiască întocmai ca valurile. Nu-mi era somn. Mintea mi se ducea la toate câte trăisem, pe când auzul se trudea să prindă vreo vorbă în cortul vecin dar, dar n-auzii decât foșnetul pustietății.

    Tulburat, ieșii să fac câțiva pași pe-afară și atunci mi se păru că timpul se oprise din mers.

    Vrajă ... Pace veșnică ... împărăția stufului și a papurei, a murelor, a puzderiei de broaște pitite pe foi de nufăr; a nagîțelor dormind cu un ochi deschis, împărăția senină a țânțarilor, netulburată în clipa aceea de către om, gusta din fericirea noptatică a dăinuirii. Auzii un pește zbătându-se la suprafața apei. Un cocor clămpăni prelung din plisc , pe când un uliu sfâșia întunericul cu puternica-i batere de aripi. Și sub dulcea adiere a unui vânt ușor. nenumăratele spice focoase ale pipirigului semeț se plecau într-o parte și într-alta, mulțumind Domnului în tăcere.

    Judecata îmi amorții...Devenii una cu pustiul...