Faceți căutări pe acest blog

vineri, 23 iunie 2023

24 IUNIE - ZIUA INTERNAȚIONALĂ A IEI

 IA ROMÂNEASCĂ 

(Frumusețea și originalitatea PORTULUI POPULAR ROMÂNESC 

în reviste și publicații din fondul de carte al Bibliotecii ASTRA  - Filiala Valea Aurie


**






   
    În informațiile temeinic documentate și  în materialele explicative pe care le conțin aceste publicații veți descoperi unicitatea și valoarea inestimabilă a cusăturilor care împodobesc IA (IA și CĂMAȘA BĂRBĂTEASCĂ), toată migala și toată măiestria cu care sunt realizate chiar și cele mai mărunte, mai fine și mai prețioase elemente de cusătură.






                                                            Doagă, Aurelia, Cusături românești, Ed. Ion Creangă, Buc., 1978                                

   





 Preluarea elementelor și modelelor esențiale din portul tradițional românesc în piesele de vestimentație modernă sunt comparate, explicate și frumos ilustrate în aceste materiale publicate






Smărăndescu-Arișanu, Virginia. Cusături populare din România, Timisoara, 1978

**

 Vă invit să răsfoiți aceste publicații, să vă bucurați ochii de frumos și sufletul de mândrie!

POVEȘTI de sezon DESPRE PRIETENIE cu muultă ÎNGHEȚATĂ!

 PRINEȚESA IUBITOARE DE ÎNGHEȚATĂ

de Kelemen Istvan


O poveste cu haz despre un cofetar iscusit și despre ÎNGHEȚATA care-l convinge pe uriașul blând și prietenos, îmblânzește balaurul înfricoșător și îndulcește inima prințesei ...! 

🍦🍨🍧😋 

........................................................................................

- Dragă uriașule ... - a început Pintilie Cofetaru Călător.

- Poți să-mi spui Beni- îl întrerupse uriașul.

- Dragă uriașule Beni, te rog ajută-mă să-l găsesc pe balaurul cu trei capete. Știi cumva unde este? Pe mine mă cheamă Pintilie Cofetarul Călător.

- Cum să nu știu? Îți spun dar ce-mi dai în schimb?

    Un singur lucru trebuie să știți, uriașii blânzi și prietenoși ajută cu plăcere pe oricine, în schimbul unui mic cadou. Nu vă gândiți la un lucru foarte mare. Se bucură de o frumoasă bilă de sticlă, de un nasture cu formă interesantă sau chiar de o busolă. Aceasta din urmă este importantă pentru ei , fiindcă încălțând cizmele de șapte kilometri, se orientează în lume la fel ca un colibri. În acest caz sunt foarte rapizi, străbat distanțe mari în câteva clipe, dar se și rătăcesc ușor. Busola în schimb le indică drumul corect.

- Ce-aș putea să-ți dau? - se frământa Pintilie Cofetaru Călător.

- Ce? Păi ce ai în chestia aceea pe trei roți?

- ÎNGHEȚATĂ.

- Înghețată? Ce o fi aceea?

- Poftim, gustă! Pintilie Cofetaru Călător îi întinse un cornet cu trei globuri, acoperite cu biluțe mici și colorate de zahăr. Ai grijă să lingi încet ca să nu te doară gâtul, îl sfătui pe uriaș

- Hmmm... păi asta e ceva minunat! Un lucru atât de bun niciodată nu am mai mâncat! Chiar! Minunat, minunat! - exclamă uriașul. Hai să fie înghețata răsplata ta, dragă prietene, Pintilie Cofetaru Călător. Balaurul cu trei capete se află pe insula din mijlocul Mării Fermecate și trăiește într-un bârlog. Uite acolo! - îi arătă.

- Pentru încă o înghețată te duc cu plăcere până acolo, cu toate că mă dor foarte tare bătăturile!

- Mulțumesc pentru ajutor, uriașule Beni. Dar rămâi să-ți înmoi picioarele mai departe. Trebuie să știi că tricicleta mea nu este una obișnuită, ci este o hidrobicicletă. Dacă am ajuns până aici voi pedala și până pe insula aceea și o voi elibera pe prințesa Rozalia. Oricum îți dau cu plăcere încă o ÎNGHEȚATĂ! Te rog să o mănânci încet și pe aceasta!

- Știu! - Interveni Beni. Altfel mă va durea gâtul!

- Cerul să fie cu tine! zise PintilieCofetaru Calator. după care urcă pe tricicletă și pedală curajos în mare. Între timp trase de o manetă, se auzi un mic scârțâit, apoi lângă cele trei roți de cauciuc au apărut niște lopățele, care prin munca picioarelor musculoase ale lui Pintilie Cofetaru Călător. începură să se învârtă.


--------------------------------------------------------------------------------------------------------------

*****


DOLLY-DOLL, CĂȚELUL POVESTITOR

de Gabriela-Mariana Dordea


👱🍦🐶

--------------------------------------------------------------------------------------------------------

Și cum mergeam noi, așa, domnița cu evantaiul și eu pe lângă ea, îmi arunc ochii spre sacoșa pe care o balansa în mers și care mă cam enerva. Și ce să vezi! Pe sacoșa cu pricina, o pisică mare, albă și pisica aceasta ce credeți voi că făcea pe-o asemenea arșiță? Se răsfăța cu o înghețată maaare! Deci, era o pisică fericită, nu ca mine!
Am scâncit și apoi am mârâit de ciudă. Și am lătrat ca să fiu băgat în seamă.
- Bietul de tine! Ți s-au lungit urechile de sete! Rezolvăm imediat! Zise stăpâna mea și scoase un oftat cât pentru amândoi. (De acum încolo o voi numi "stăpâna mea" și mă voi strădui să fiu un cățel cuminte ca să mă îndrăgească.)
Și cum mergeam noi așa, ca doi însetați în deșert, văd o umbră mare acoperind umbra mea. De pe stâlpul unei porți, din umbra unui soc mare, ne privea o pisică tolănită, leșinată de căldură.
- Miauuuuuuuu!Mmmmmmm, ce sete mi-este ! Și ce poftă! Ochii ei plictisiți se făcură deodată mari și pofticioși descoperind "ispita" de pe sacoșa stăpânei mele.
- Salut prietene! Hai și tu la o răcoreală pe cinste!
- Salut. 
Mi-a răspuns plictisit.
- Mi-e o sete dar nu-mi părăsesc locul acesta pentru nimic în lume.
Avea dreptate amicul meu căci sub pomul cu pricina, două pisici amețite de căldură se uitau cu invidie la el.
- Te înțeleg! La revedere!
Și mai mergem noi ce mai mergem, și auzim un zgomot de aripi obosite în teiul de la marginea drumului.
Din frunzișul des ne privea curioasă o turturea cu pene cenușii, catifelate și cu ochișorii mici, strălucitori, ca două cristale.
- Gugu-știu, Gugu-știuc! 
- Salut prietene! Vino și tu să te răcorești cu o înghețată. Hai, coboară!
- Merci prietene, dar aici mă simt în largul meu!
- Bine, cum vrei tu!
Mai uitat înapoi și am văzut cum îi sclipeau ochii după înghețata de pe sacoșa domniței.
Am pornit mai departe . Şi cum mergeam noi aşa, domniţa cu evantaiul şi eu în umbra ei, numai ce zăresc de la înălţimea mea, într-un tufiş de zmeură, două urechi lungi şi apoi un botic umed tremurând şi o pereche de ochişori strălucitori care ne priveau pe furiş.
- Hei! Te-am zărit amice iepurașVino să te răcoreşti cu o îngheţată de zmeură pe cinste, că în tufişul acela nu mai prea este bunătate de zmeură!
-     Mda, aşa este! Constată cu mâhnire prietenul urecheat. Dar nici cu boticul înţepat nu mă încumet să ies de aici că or să râdă amicii mei de mine. Oricum, să ştii că sunt prevăzător din fire şi am păstrat frumuseţe de morcov pentru masa de prânz  şi-o să-mi ţină şi de sete.
  Mda! Aşa da! Să ai poftă şi răcoreală maximă! La revedere!
 Hei, prietene! (L-am auzit în urma mea.) dacă au şi îngheţată de morcovi, te rog să-mi dai de ştire! A zis aşa, mai cu sfială, ca să nu-şi trădeze pofta.
 Eheee!Bine. Aşa voi face!
Şi numai ce ne îndepărtăm de  amicul iepure şi zăresc după gardul alb, văruit, un mânz frumos şi drăgălaş ca un ponei.
- Hei! Am auzit bine? Ai spus cumva “îngheţată“???OOOOO!! Îngheţată! Vreau şi eu! Vreau şi eu! De care îngheţată este?
- Salut, prietene! M-ai speriat! Mă gândesc cât de cald trebuie să-ţi fie cu coama aceea frumoasă dar călduroasă! Îngheţată de vanilie, de ciocolată, cu fistic...!
 MMMMH...!Da cu cereale nu au?
- EI poftim, mai ai şi pretenţii! Şi încă ce pretenţii, auzi la el! Cu cereale!! Vei fi vrând îngheţată cu ovăz, nu-i aşa?
 Şi am izbucnit în râs că nu m-am putut abţine! Mi-ar fi plăcut să înţeleagă şi domniţa „limbajul” nostru ca să-i aud râsul ştrengăresc.
- Lasă! Zise amicul meu uşor ruşinat! Uite, stăpânul are grijă de mine ca să nu răcesc, de aceea  nu primesc îngheţată dar îmi aduce mere şi pere proaspete şi reci!
 Ei, vezi, fericitule! Şi eu îmi doresc un stăpân cumsecade! Cu toţii ne dorim!
 La revedere
- La revedere!
Am privit în urma mea şi i-am văzut coama frumoasă şi ochii strălucind de mulţumire.
Am mai mers așa, preț de câteva minute, până când ne-am oprit în fața unui magazin pe ale cărui geamuri se găsea o reclama uriașă!!!Am simțit că nu mai am aer nici măcar pentru un lătrat de poftă.Mi se holbaseră ochii așa, ca în desenele animate, pentru că în fața mea era o înghețată uriașă!!!O nebunie!!!
- Dolly-Doll, așa o să-ți spun de azi înainte! Să fi cuminte până mă întorc.
Îmi spuse stăpâna și înghiți și ea în sec privind cu poftă înghețata din reclamă.
Așteptarea și răbdarea mea și-au aflat răsplata când stăpâna s-a întors cu două înghețate "moțate", cum nu mai văzuseră ochii mei până atunci.
- Hai, vino, drăgălașule, una este pentru tine.
Când am văzut ce grozăvie mi se pregătește, m-am repezit ca un bezmetic la cornetul ispititor. Râsul domniței nu mai contenea.
N-a mai rămas nici o urmă din deliciul care mi s-a pregătit.Simțeam răcoreala aceea până în vârful urechilor mele crețe.

                                        ..........................................................................

marți, 20 iunie 2023

ATELIER DE LECTURĂ ȘI DRAMATIZARE

Dragi copii,

Joi, 22 iunie, de la ora 14, vom relua Atelierul de Lectură și Dramatizare.☺
O poveste de sezon 😉 cu personaje simpatice și cu atmosferă de vacanță va prinde viață prin talentul vostru dar și prin plăcerea și bucuria de a fi împreună!


Vă aștept cu drag!

 DRAGI COPIII,

E VACANȚĂ!!! 🙋


Bucurați-vă de LECTURĂ!  📖  👀

O mulțime de CĂRȚI frumoase, interesante, folositoare, fabuloase

CĂRȚI motivaționale, CĂRȚI inspiraționale ...

VĂ AȘTEAPTĂ 

LA BIBLIOTECĂ!




***
LECTURA este o CĂLĂTORIE minunată fabuloasă, impresionantă
pe care poți să o faci în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii fără să-ți fie teamă și fără să obosesști!
Îndrăznește!

***


joi, 15 iunie 2023

ZILELE MIHAI EMINESCU - 134 ani de la moartea poetului

Omagiind POETUL și OPERA LITERARĂ

prin

 OPERA LITERARĂ EMINESCIANĂ

***





DOINA


De la Nistru pân la Tisa

Tot românul plânsu-mi-sa

Că nu mai poate străbate

De-atâta străinătate.

Din Hotin și pân-la Mare

Vin muscalii de-a călare,

De la Mare la Hotin

Mereu calea ne-o ațin;

dIn Boian la Vatra Dornii

Au umplut omida cornii

Și străinul te tot paște

De nu te mai poți cunoaște;

Sus la munte, jos la vale,

Și-au făcut dușmanii cale,

 Din Sătmar pân în Săcele

Numai vaduri ca acele.

Vai de biet român săracul,

Îndărăt tot dă ca racul,

Nici îi merge, nici se-ndeamnă

Nici îi este toamna toamnă,

Nici e vară vara lui

Și-i străin în țara lui.

De la Turnu-n Dorohoi

Curg dușmanii în puhoi

Și s-așază pe la noi:

Și cum vin cu drum de fier,

Toate cântecele pier,

Zboară paserile toate

Numai umbra spinului

De neagra strănătate.

În ușa creștinului.

Își dezbracă țara sânul,

Codru - frate cu românul-

De săcure se tot pleacă

Și izvoarele îi seacă - 

Sărac în țară săracă!


Cine-au îndrăgit străinii

Mânca-i-ar inima câinii,

Mânca-i-ar casa pustia

Și neamul nemernicia!


Ștefane, Măria Ta,

Tu la Putna nu mai sta.

Las-arhimandritului

Toată grija schitului,

Lasă grija sfinților,

În sama părinților,

Clopotele să se tragă

Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă,

Doar s-a-ndura Dumnezeu

Ca să-ți mântui neamul tău!

Tu te-nalță din mormânt

Să te-aud din corn sunând

Și Moldova adunând!

De-i suna din corn o dată

Ai s-aduni Moldova toată,

 De-i suna de două ori

- Îți vin codrii-n ajutor,

De-i suna a treia oară

Toți dușmanii or să piară,

Din hotară în hotară - 

Îndrăgi-i-ar ciorile 

Și spânzurătorile!


(MIHAI EMINESCU - OPERA POETICĂ, Ed. Semne, București, 2012, p.684-685)


miercuri, 14 iunie 2023

ZILELE EMINESCU

  OPERA LITERARĂ EMINESCIANĂ

***

FREAMĂT DE CODRU


Tresărind scânteie lacul

Și se leagănă sub soare,

Eu, privindu-l din pădure,

Las aleanul să mă fure

Și ascult de la răcoare

                Pitpalacul.


Din izvoare și din gârle

Apa sună somnoroasă;

Unde soarele pătrunde

Printre ramuri a ei unde,

Ea în valuri sperioase

            Se azvârle.


Cucul cântă, mierle, presuri,

Cine știe să le-asculte?

Ale păsărilor neamuri

Ciripesc pitite-n ramuri

Și vorbesc cu-atât de multe

            Înțelesuri.


Cucu-ntreabă: - Unde-i sora

Viselor noastre de vară?

Mlădioasă și iubită,

Cu privirea ostenită,

Ca o zână să răsară

            Tuturora.


Teiul vechi un ram întins-a,

Ea să poată să-l îndoaie,

Ramul tânăr vânt să-și deie

Și de brațe-n sus s-o ieie,

Iară florile să ploaie

            Peste dânsa.


Se întreabă trist izvorul:

- Unde mi-i crăiasa oare?

Părul moale despletindu-și,

Fața-n apa mea privindu-și,

Să m-atingă visătoare

            Cu piciorul?


Am rüspuns: - Pădure dragă,

Ea nu vine, nu mai vine!

Singuri voi, stejari, rămâneți

De visați la ochii vineți,

Ce luciră pentru mine

            Vara-ntreagă.


Ce frumos era în crânguri,

Când cu ea m-am prins tovarăș!

O poveste încântată

Care azi e -ntunecată...

De-unde ești revino iarăși,

Să fim singuri!




marți, 13 iunie 2023

ZILELE EMINESCU

 OPERA LITERARĂ EMINESCIANĂ

***

CALUL TROIAN


Și ascultând așa fel de-al unora îndemn

Băgară în cetate pe calul cel de lemn

Ș-apoi pe veselie, pe chef se așternură

Pân-ce în miezul nopții pe toți somnul îi fură ...

Din calul acel mare elinii se coboară,

Cu pază ei prin uliți în pândă se strecoară,

Cum văd că mic și mare căzuse-n somn ca morți,

Ei gâtuie străjerii, ce stau lungiți la porți

Ș-aprind făclii în noapte pe-a zidurilor creste.

Din Tenedos văzură luminile aceste 

Și-mplătoșați cum fură, armați cu lănci și săbii,

S-apropie de țărmuri pe negrele corăbii.

Când peste lumea toată domnea a nopții slavă

Ei prea cu molcomișul și fără de gâlceavă

Intrară în cetate ... oricare repezi

Și începur-în toții a da și a snopi.

Tăiau bătrâni și tineri, din mic până la mare,

Ostași în floarea vârstei și tinere fecioare ...

.........................................................................

Trei zile pustiiră cetatea și olatul

Împlând cu jale țara lui Priam-împăratul.

Când oamenii-s grămadă uciși în orice loc,

Elinii atunci deteră cetății mândre foc

De răsărea din ziduri o mare de jăratec

Roșind bolta întreagă și crugul singurate.

Ard turnurile-n vânturi - de vaietele mumii

Nu se vedea de flăcări nici marginile lumii.

luni, 12 iunie 2023

ZILELE EMINESCU

Omagiind POETUL și OPERA LITERARĂ

prin 
OPERA LITERARĂ EMINESCIANĂ

***



FRUMOASĂ-I

În lacul cel verde și lin
Răsfrânge-se cerul senin,
Cu norii cei albi de argint,
Cu soarele nori sfâșiind.
Dumbrava cea verde pe mal
S-oglindă în umedul val.
O stâncă stârpită de ger
Înalț-a ei frunte spre cer.
Pe stânca sfărmată mă sui, 
Gândirilor aripi le pui,
De-acolo cu ochiul uimit
Eu caut colo-n răsărit
Și caut cu sufletul dus
La cerul pierdut în apus.
Cobor apoi stânca în jos,
Mă culc între flori cu miros,
Ascult la a valului cânt,
La geamătul dulce din vânt..
Natura, de jur împrejur,
Pe sus e o boltă de-azur,
Pe jos e un verde covor,
Țesut cu mii tinere flori,
Văd lebede, barcă de vânt,
Prin unde din aripe dând,
Văd fluturi albaștri, ușori,
Roind și bând miere din flori.

De ce nu am aripi să zbor!
M-aș face un flutur ușor,
Un flutur ușor și gentil
Cu suflet voios de copil,
M-aș pune pe-o floare de crin,
Să-i beu suflețelul din sân,
Căci am eu pe-o floare necaz:
Frumoasă-i ca ziua de azi!


joi, 1 iunie 2023

SĂRBĂTOAREA COPILĂRIEI - BUCURIA ÎNTÂLNIRII -SATISFACȚIA REUȘITEI ÎMPREUNĂ

 

1 IUNIE

EMOȚIE, TALENT, BUCURIE, ENTUZIASM!....


O zi frumoasă și specială în care ne-am simțit foarte bine împreună și am realizat lucruri minunate!


În mod organizat, am stabilit etapele de lucru:

LECTURA TEXTULUI ȘI REPARTIZAREA PERSONAJEOR














REALIZAREA (CONFECȚIONAREA) RECUZITEI


















DRAMATIZAREA  (punerea în scenă)















    Totul a fost spontan, firesc dar mai ales CU TALENT ARTISTIC și DIN TOT SUFLETUL!

    Felicitări, dragi copii!

    Mulțumim mamelor care i-au încurajat pe copii!

    Mulțumiri colaboratoarei noastre Ionel Păcurariu care s-a aflat azi alături și împreună cu noi!

    FELICITĂRI TUTUROR!

și PE CURÂND!😉